Povestea lui Navalnîi: de la primul caz de corupție și mai departe
27/01Al treilea vaccin rusesc anti-Covid-19 va intra în procesul de imunizare colectivă
27/01Prelungirea Tratatului START-3. Pe ultima sută de metri
Moscova și Washingtonul au făcut schimb de note diplomatice privind prelungirea Tratatului vizând măsurile de reducere și limitare a armelor strategice ofensive (START-3). Documentul ce expiră la 5 februarie va fi prelungit, fără nici o condiție preliminară, pentru cinci ani: este exact varianta propusă și intens promovată de Rusia, scrie ”Kommersant”.
Decizia de prelungire a Tratatului trebuie ratificată de partea rusă. În pofida tuturor declarațiilor anterioare ale diferiților oficiali, toate formalitățile vor fi îndeplinite în regim de urgență majoră – într-o săptămână, practic.
De altfel, întreaga procedură s-a derulat într-un ritm accelerat, după ce, în ciuda eforturilor și concesiilor făcute de Moscova, fosta administrație americană a refuzat să ajungă la o înțelegere privind prelungirea acestui important Tratat. Spre deosebire de Donald Trump, succesorul acestuia la Casa Albă, Joe Biden, a abordat dosarul imediat după preluarea mandatului.
De altfel, părțile au trecut la treabă la 21 ianuarie, a doua zi după învestirea noului președinte al SUA. Mai întâi, Departamentul de Stat a fost vizitat de delegația ambasadei Rusiei la Washington, după care, ambasadorul Rusiei, Anatoli Antonov, a fost primit de consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan.
La 25 ianuarie, la inițiativa părții americane, a avut loc o convorbire telefonică între Jake Sullivan și secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, subiectul central fiind prelungirea START-3. Comentând acești pași, secretarul de presă al Președintelui rus, Dmitri Peskov, declara, la 26 ianuarie, că ”sunt în curs de derulare contacte energice, pentru că timpul se scurge vertiginos, până la expirarea Tratatului”.
Potrivit ”Kommersant”, Tratatul va fi prelungit pentru o perioadă de cinci ani, fără nici un fel de condiții prealabile. Este varianta pe care a insistat Moscova în ultimul an, în timp ce vechea conducere a SUA condiționa prelungirea START-3 de îndeplinirea unei liste întregi de cereri.
Dacă autoritățile americane nu trebuie să supună decizia de prelungire dezbaterii în Congres, partea rusă trebuie să ratifice hotărârea prin adoptarea unei legi federale. În mod normal, procedura ar dura, în cel mai fericit caz, 45 de zile. În condițiile date, totul va decurge în mod accelerat, proiectul de lege privind prelungirea START-3 urmând să fie ratificat de Parlamentul Rusiei înainte de 5 februarie.
Întrebat de corespondentul ”Kommersant” dacă parlamentarii ruși vor avea timpul necesar pentru îndeplinirea tuturor procedurilor necesare, senatorul Konstantin Kosaciov a dat un răspuns categoric. ”Există o astfel de posibilitate, firește că există”. Venind cu precizări, prim adjunctul președintelui Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri internaționale, deputatul Dmitri Novikov, a anunțat că, la 27 ianuarie, Comitetul se va întruni ”pentru a stabili inclusiv data prezentării deciziei în ședință plenară”.
Ultima oră:
Rusia și Statele Unite au făcut schimb de note diplomatice cu privire la ajungerea la un acord cu privire la prelungirea tratatului START, rezultă din declarația Kremlinului despre discuțiile telefonice dintre liderul rus și cel american, Vladimir Putin și Joe Biden.
“Președinții și-au exprimat satisfacția în legătură cu schimbul de note diplomatice, efectuat astăzi (26 ianuarie – n.r.), referitor la încheierea unui acord pentru prelungirea tratatului privind armele strategice ofensive”, se spune în comunicat.
Se subliniază faptul că, în următoarele zile, părțile vor finaliza toate procedurile necesare pentru a asigura “funcționarea în continuare” a mecanismului.
De asemenea, cei doi lideri au discutat probleme de actualitate ale agendei bilaterale și internaționale. ”Au fost discutate posibilitățile de cooperare în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, precum și în alte sfere, inclusiv comerciale și economice”, se spune în comunicatul de presă.
Potrivit lui Putin, normalizarea relațiilor dintre Moscova și Washington ar răspunde nu numai intereselor ambelor țări, ci și a întregii comunități internaționale.
“În ansamblu, convorbirea dintre liderii din Rusia și Statele Unite a avut un caracter de lucru și de sinceritate. S-a convenit menținerea contactelor”, se spune în text.
Mai târziu, s-a făcut cunoscut că președintele Vladimir Putin a înaintat Dumei de Stat un proiect de lege privind ratificarea acordului pentru prelungirea tratatului dintre Statele Unite și Rusia văzând măsurile de reducere și limitare a armelor strategice ofensive (START). Conform documentului, Tratatul va fi prelungit cu cinci ani – până în februarie 2026.
1 Comment
În cursul anului trecut, Ministerul de Externe al Federației Ruse a transmis SUA că pot îngheța numărul de focoase nucleare pe care Rusia le deține, cu condiția ca această implementare (ca o dovadă de de bună credință din partea Kremlinului, din punctul meu de vedere) să nu mai fie însoțită de cereri suplimentare dinspre partea americană. Din moment ce prelungirea este în curs de ratificare, presupun că n-au mai existat solicitări în plus care, probabil, ar fi vizat și partea chineză. Până aici, socotesc că-i în regulă! Numai că, atâta timp cât armele nucleare și sistemele de livrare pe distanțe lungi există în mâinile unei națiuni care caută o dominație globală incontestabilă, posibila anihilare în masă încă amenință pe toată lumea. Adică, relațiile SUA cu națiunile pe care nu le controlează (cum ar fi Rusia, China, Iran) sunt mai susceptibile de a fi îngreunate, în nici un caz ușurate. Mai direct spus: îmbunătățirea raporturilor cu Rusia, cu China și cu alte națiuni independente, aflate pe lista țintelor SUA pentru schimbarea regimului, este practic inexistentă. Și afirm acest lucru pentru că democrații sunt recunoscuți ca fiind mai beligeranți decât republicanii.
Pe de altă parte, renegocierea acestuia ar fi făcut ca Beijingul să rămână în afara ambițiilor SUA de a reține un alt competitor, chiar dacă acest competitor este mai micuț, neavând numărul focoaselor la fel de mare precum Rusia și US. În opinia mea, comportamentul chinez a fost destul de bizar, ceea ce m-a determinat să cred că refuzul tradițional al Chinei de a se angaja în intermedieri privind limitarea armelor, presupunea ca ceva să fi fost sacrificat în mod tangibil atât de Kremlin cât și de Washington. Dar există o problemă evidentă, în spatele adăugării Chinei la orice aranjament extins. Chiar dacă Beijingul ar fi convins să adere la tratat, cantitatea mai mică de arme nucleare pe care o deține ar fi reprezentat un stimulent pentru a construi mai multe arme și sisteme. Procedând astfel, Beijingul ar fi respectat încă litera acordului, o stare de lucruri ironică pentru un instrument conceput să limiteze, mai degrabă decât să extindă, arsenalele nucleare strategice. Oricum ar fi, pare un subiect interesant și de urmărit în viitor în presa alternativă, deoarece SUA nu sunt într-atât de generoase încât să se implice în acte de caritate. Mai curând sunt adeptele marilor tunuri și escrocherii.