Românii, despre Navalnîi și Putin
27/01
FSB a dejucat o tentativă de a se duce în SUA echipament militar rusesc
28/01Corneliu Vlad: Dialogul la vârf ruso-american, schimbare de ton
Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală
Corneliu VLAD
Noul capitol al relaților ruso-americane, deschis de instalarea Administrației Biden, a debutat deconcertant și pragmatic. Proba cea mai evidentă – primul dialog (telefonic) Putin-Biden. Liderul american nu a ezitat să enunțe, de la bun început, în trombă, câteva “chestiuni îngrijorătoare”, cum le-a denumit el, din politica Moscovei: atacul cibernetic SolarWind, interferența în alegerile americane și cazul Navalnai – toate discutabile într-un fel sau altul. Dar, mult mai important, cei doi președinți au convenit, în procedură de urgență, prelungirea cu cinci ani a importantului Tratat START-3 privind măsuri de reducere și limitare a armelor strategice ofensive. Scadența actualului Tratat este 5 februarie, drept care cele două părți au lucrat vertiginos, contra cronometru, pentru prelungirea sa și au reușit-o. În paralel, se va lucra la un nou document, care ține seama de noile tehnologii și de includerea în acord a tuturor tipurilor de arme strategice, inclusiv conceptul american al atacului fulgerător. “Vom aștepta propuneri concrete, poziția noastră este binecunoscută, ea rămâne în vigoare” – preciza ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Dosarul de probleme comune ruso-americane este impunător, cu un noian de teme care s-au acumulat în timpul Administrației Trump, care, spunea un comentator occidental, a însemnat “o paranteză” în relațiile bilaterale dintre cei doi mari. În tematica ce trebuie gestionată se află, între multe altele, lupta împotriva Covid-19, probleme economice și comerciale, retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, programul nuclear iranian, situația din Ucraina, inițiativa Rusiei privind un summit al celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate.
Președintele Biden a adoptat un ton intransigent și a precizat că SUA “vor acționa ferm în apărarea intereselor lor naționale ca răspuns la acțiunile Rusiei care ne fac rău nouă sau aliaților noștri”, se arată într-un comunicat al Case Albe. Anterior, președintele SUA a discutat cu secretarul general al NATO și a reafirmat angajamentul SUA față de art. 5 din Tratatul Nord-Atlantic privind apărarea colectivă. Casă Albă precizează că președinții SUA și Rusiei au convenit să abordeze stabilitatea strategică pe probleme de control al armelor și să aibă o comunicare transparentă și consecventă în viitor.
Președintele Rusiei a adoptat un ton conciliant, după aprecierea comentatorilor de presă, și a afirmat că sprijină “o normalizare a relaților dintre Rusia și SUA”, care “ar satisface interesele celor două țări, dar și pe cele ale întregii comunități internaționale” – după cum a relatat un comunicat al Kremlinului. Președintele Putin declara, în octombrie 2020, că este gata să conlucreze cu noul sau omolog american, chiar dacă, a spus el, Biden a făcut în trecut energice declarații antiruse. “Putem să ne așteptăm la o retorică antirusa destul de puternică. Din nefericire, suntem obișnuiți”, adaugă el.
Așa se face că, informează comunicatul Kremlinului, “întâlnirea a avut un caracter franc și concret și liderii celor două țări s-au înțeles să mențină contactele. “Schimbarea de ton este evidentă” – transmitea din Washington un corespondent al presei vest-europene.
La Moscova, noul curs al relaților ruso-americane este privit la modul realist și pragmatic. “Nu ne așteptăm la schimbări radicale” – a spus ministrul de Externe Lavrov. La Washington, aprecia senatorul Konstantin Kosaciov, “continuitatea va fi extrem de ridicată” în politica față de Rusă, ținând seama de consensul interpartinic stabilit în Congres.
Deschiderea prudentă în relațiile ruso-americană operată prin dialogul Putin-Biden justifică prudență, dar îndreptățește speranțe în ce privește evoluția acestor relații.
1 Comment
Speranță în evoluția relațiilor ruso-americane nu va exista, câtă vreme Rusia e mult prea diplomatică în apărarea intereselor sale. Nu spun că ar trebui să devină provocatoare și instigatoare la acțiuni politice și militare reprobabile, dar consider că oficialii ruși trebuie să-și schimbe tonul destul de modest, atunci când au de-a face cu occidentalii (și aici mă refer atât la SUA cât și la UE) și mai trebuie să-și susțină cuvintele cu fapte reale, măsurabile. Ceea ce ar trebui să facă Rusia este să definească o listă de ținte/obiective vulnerabile și importante ale americanilor și apoi să-și concentreze resursele și energia să le demonteze și să le anihileze pe fiecare în parte. Vestea bună e că America a devenit destul de slabă atât din punct de vedere economic, cât și politic, militar, cultural etc. Marele imperiu al „indispensabililor” planisferei a încetat să mai existe de ceva timp, dar acest aspect e ascuns cu mare grijă atât de către Washington, cât și de către lacheii săi. Prin urmare, n-ar fi o misiune atât de grea pentru liderul și echipa sa de la Kremlin.
Altfel, istoria Federației Ruse este plină de cazuri în care diplomații pur și simplu au irosit eforturile și succesele obținute de armata rusă. Acesta este și motivul pentru care armata rusă are o zicală „sângele unora este vărsat din cauza incompetenței altora” , sau o altă versiune ”sună” cam așa: „unii au trebuit să devină eroi pentru a anula ceea ce făcuseră lașii”. În cele din urmă, dacă există un lucru pe care istoria Rusiei l-a arătat fără îndoială, este că inamicul intern este mult, mult mai periculos decât cel extern. Încleștarea asta dintre americani și ruși, de fapt un un război total, existențial, se va încheia cu o singură parte în picioare, cealaltă va dispărea. Pentru Rusia, acesta este un război pentru supraviețuirea tărâmului civilizațional rus, ceea ce demonstrează că nu-i nici pe departe o chestiune minoră. Posibil, cu timpul, să se transforme într-unul real, vom vedea! Procesele din cadrul lui sunt foarte lente, tocmai de aceea sunt de părere că diplomația cu mănuși de mătase s-a terminat! E drept că, politica rusă față de Occidentul colectiv decadent a fost pe cât de solidă, pe atât de eficientă, dar acum a sosit momentul schimbărilor semnificative. Dacă Kremlinul ar ignora aceste circumstanțe în schimbare, atunci Rusia ar putea fi din nou forțată să rezolve cu armata ei, ceea ce diplomații nu au reușit să protejeze și să păstreze. Dacă Dumnezeu va îngădui, atunci Vladimir Putin va lua în seamă lecțiile predate de istoria propriei sale țări și va decide în consecință.