Corneliu VLAD
Într-un interviu pentru agenția TASS, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov atrăgea atenția asupra amestecului în treburile interne ale Ucrainei și Belarus de către “colegii occidentali” și exprima speranța că “situația din spațiul fostei URSS va fi în general stabilă”, soarta Belarus va fi decisă de propriul popor și R. Moldova va menține un curs echilibrat de politică externă. Rusia, spunea ministrul Lavrov, va contribui și în viitor la menținerea păcii, securității și stabilității în spațiul postsovietic, inclusiv prin constructurile interstatale existente, așa cum a făcut-o recent în cazul conflictului din Nagornaii Karabah.
În același timp, remarcă un comentariu al Carnegie Center din Moscova, în statele postsovietice din Europa de Est s-au înregistrat eforturile crescânde ale Chinei de adâncire a cooperării cu Ucraina, Belarus și R. Moldova. În 2019 Ucraina a devenit pentru China un partener comercial important, Belarus un partener activ în Inițiativa O Centură, un Drum, iar R. Moldova un exportator important de vinuri în China. Evoluții care s-au înscris în contextul general al extinderii legăturilor economice ale Chinei în plan global. Dar, adaugă comentariul, relațiile Chinei cu statele postsovietice europene s-au dezvoltat mai lent decât cele cu alte state și pentru Beijing “regiunea rămâne neesențială în termeni economici”. Statele postsovietice europene, care își puseseră mari speranțe în dezvoltarea relațiilor lor economice cu China, în contextul accesului dificil pe piața occidentală, au devenit tot mai dezamăgite de formula si rezultatele cooperării. Ele au ajuns să exporte în principal materii prime cu un grad redus de prelucrare, iar China echipament industrial și bunuri de consum, ceea ce a dus la un dezechilibru în creștere al balanței comerciale. În 2019, Ucraina, Belarus și R. Moldova au importat din China de două ori mai mult dacât au exportat, un decalaj care pentru primele două țări este de ordinul miliardelor de dolari. Comentariul ține totodată să sublinieze că Beijingul “refuză constant să se implice în crizele geopolitice din cele trei țări” întrucât “înțelege că are mai puține instrumente de influență în regiune decât Rusia sau Vestul”.
O întrebare legitimă este cum reacționează Moscova la nouă situație, în care apar în vecinătatea sa imediată, în tradiționalele sale ”zone de interese legitime”, noi parteneri economici, comerciali și de investiții. Politologul rus Dmitri Trenin, într-un comentariu din noiembrie 2020, scria că Rusia “învață să țină seama de limitele sale, să respingă nostalgia reziduală și să gândească corect, rămânând concentrată asupra propriilor interese, lăsând imperiul din ce în ce mai departe”. Și, în sfârșit, încă o remarcă semnificativă a politologului rus în ce privește spațiul postsovietic: “O a treia putere nu poate fi exclusă din vecinătate, cu ea trebuie tratat. Rusia nu are nicio modalitate de a interzice un al treilea jucător de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Mai degrabă, trebuie să se ocupe de acest fapt pentru a reduce la minimum amenințările la interesele de baza ale Rusiei”.
Simonian: Ofițerul Bennett ar fi putut fi ucis pentru vorbele despre situația din Ucraina Fostul…
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
This website uses cookies.