Serghei Lavrov: Rusia va susține pacea în spațiul post-sovietic

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a vorbit, într-un interviu pentru agenția TASS, despre tendințele politice scoase în evidență de pandemie, despre situația din spațiul post-sovietic, cât și despre dialogul dintre Washington și Moscova.

– Din multe puncte de vedere, pandemia a dat peste cap viața oamenilor în 2020. Iar în locul colaborării comunității internaționale în lupta împotriva pandemiei, este evident că, în 2021, vom asista la un ”război al vaccinurilor”. În ce constă forța noastră? Se aplică în relațiile internaționale noua vorbă care circulă, că ”prietenul se cunoaște în pandemie?” Cine și-a confirmat prietenia în condițiile atât de complicate din 2020?

Serghei Lavrov: – Forța noastră constă în faptul că Rusia – membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cu o poziție geostrategică unică, cu un important potențial militar, politic, economic și cultural – promovează o politică externă pașnică și previzibilă. Invariabil, rămânem deschiși pentru a colabora, respectându-ne reciproc, cu toți cei care demonstrează aceeași disponibilitate. Obiectivul central al diplomației ruse constă în crearea premiselor  externe favorabile dezvoltării interne stabile a țării, ce presupune dezvoltarea unei colaborări internaționale diversificate, formarea unui cordon al bunei vecinătăți, în sensul larg al acestui termen.

Noi nu participăm la jocuri politice cu ”sumă zero”, nu gândim după conceptele arhaice ale sferelor de influență. Dimpotrivă, aplicăm, în practică, teza conform căreia amplele probleme transfrontaliere pot fi rezolvate numai prin unitate pe principii de solidaritate.

Conducându-ne după această logică, în anul care a trecut, am acordat ajutor țărilor care au avut de suferit de pe urma epidemiei de Covid-19 – atât în format bilateral, cât și pe linia structurilor multilaterale. Suntem gata să colaborăm și pe viitor cu toți partenerii străini interesați, pentru a depăși în mod corespunzător consecințele acestui dezastru comun. De fapt, aceasta este diferența dintre noi și o serie întreagă de state occidentale, ce încearcă nu doar să politizeze o tematică strict umanitară, cea a luptei împotriva coronavirusului, dar și să folosească pandemia pentru a pedepsi Guvernele incomode, ignorând apelurile ONU de a renunța, măcar temporar, la o parte dintre restricțiile unilaterale, ce îngreunează situația sanitară și epidemiologică din respectivele state.

În acest sens, pare logic faptul că, în pofida situației dificile, în anul care a trecut, am reușit să dezvoltăm și să extindem, până la cea mai largă gamă de probleme, o colaborare amicală cu marea majoritate a statelor lumii. Printre ele se numără aliații noștri, țări ce împărtășesc aceleași idei ca noi și partenerii din ODKB, EAES, CSI, BRICS, ȘOS.

Folosindu-mă de acest prilej, aș dori să subliniez că rămânem deschiși dialogului cu colegii occidentali, dar numai dacă vor renunța la poziția lor de mentori, la politica șantajului și la cea ultimativă. Numai așa vor avea de câștigat și relațiile noastre cu ei, și securitatea internațională, și stabilitatea, în general.

– Până la expirarea Tratatului START-3 au mai rămas câteva săptămâni și, chiar dacă va fi prelungit, va fi vorba, probabil, de o prelungire pe termen scurt a unui acord, încheiat în 2010, în cu totul alte circumstanțe. Nu mai funcționează nici alte acorduri din domeniul controlului armelor. Ce amploare va dobândi, în opinia dumneavoastră, cursa înarmării care a început deja?

Serghei Lavrov: – Bănuiesc că ați remarcat declarația Președintelui Vladimir Putin de la conferința anuală de presă din 17 decembrie, potrivit căreia cursa înarmării a început, deja. Este de ajuns să privim bugetul american destinat apărării și numărul programelor de dezvoltare sau modernizare din domeniul militar. Scopul Washingtonului este de a dobândi supremație în sfera militară, pentru a-și păstra, cu orice preț, pozițiile globale tot mai șubrede.

Iar victimă a acestui curs distructiv a devenit sistemul de control al armelor. Americanii au distrus o serie întreagă de acorduri importante și încearcă să promoveze forțat doar inițiativele ce le sunt numai lor favorabile. În același timp, ignoră total interesele de securitate ale altor state.

Tratatul START rămâne ultimul instrument juridic internațional ce limitează, pe bază de reciprocitate, potențialul de rachete nucleare al celor mai mari puteri nucleare și conferă activităților din această sferă un caracter previzibil și verificabil. Dați-mi voie să amintesc că el expiră în februarie 2021. Am exprimat, în repetate rânduri, disponibilitatea de a prelungi acest acord fără condiții preliminare și sub forma sub care el a fost semnat, pe o perioadă de până la cinci ani. Acest lucru ar permite păstrarea actualului nivel de transparență din relațiile strategice cu SUA.

În plus, în condițiile în care contextul mondial continuă să se degradeze, susținem ca Rusia și Statele Unite, ce poartă o responsabilitate specială pentru menținerea securității internaționale, să se așeze la masa negocierilor pentru a elabora o nouă ”ecuație de securitate”, care să țină cont de toți factorii actuali ai stabilității strategice și de tehnologiile militare moderne.

Așteptăm până când următoarea administrație a SUA își va defini poziția în privința perspectivelor Tratatelor START și a negocierilor vizând controlul armelor, în ansamblul lor.

Aș vrea să amintesc, de asemenea, o altă inițiativă de-a noastră, a cărei esență viza minimalizarea riscurilor în condițiile distrugerii, de către americani, a Tratatului INF. Președintele Vladimir Putin a venit cu o propunere concretă în acest sens. Și anume, a anunțat un moratoriu privind desfășurarea rachetelor terestre cu rază medie și mai scurtă de acțiune în acele regiuni ale lumii în care nu vor apărea astfel de arme de producție americană și, de asemenea, a cerut liderilor țărilor Alianței Nord-Atlantice să introducă o interdicție similară și să pună la punct, împreună cu noi, măsuri reciproce de verificare în această direcție. ”Mingea” este în terenul colegilor de la NATO.

– În ultimul an, am văzut confruntări, încercări de a aranja revoluții și chiar războaie în coasta Rusia – în Belarus, Kârgâzstan, Karabah. Neliniști sunt și în legătură cu Republica Moldova. Cum credeți, ar trebui să ne așteptăm la noi tulburări în spațiul post-sovietic, în anul care vine, mai ales având în vedere dragostea tradițională a administrațiilor democratice din Statele Unite pentru a ajuta la ”triumful democrațiilor” din întreaga lume?

Serghei Lavrov: – Este un subiect care a fost comentat, într-un mod cât se poate de detaliat, de către președintele Putin, în cadrul conferinței sale de presă din 17 decembrie.

Amestecul din afară în treburile interne ale statele vecine nouă nu a început de ieri, de azi. Este suficient să amintim cum, în 2014, Washingtonul și Bruxelles-ul au susținut lovitura de stat și preluarea cu forța a puterii în Ucraina. În anul care a trecut, s-a încercat ca un scenariu similar de ”revoluție colorată” să fie pus în practică în Belarus. Ne-am convins de nenumărate ori că, în goana după avantaje geopolitice, colegii occidentali sacrifică stabilitatea unor țări întregi, introduc discordie interetnică, bagă zâzanie între popoare frățești. ”Dezbină și stăpânește” este postulatul folosit de Occidentul istoric.

În același timp, sperăm că situația din spațiul fostei URSS va fi, în general, stabilă. Există motive, în acest sens. Spre exemplu, datorită eforturilor consecvente ale Rusiei, s-a reușit să fie obținută o încetare a focului în zona de conflict din Nagornîi Karabah. Declarația trilaterală, semnată la 9 noiembrie, crează premise pentru o depășire pe termen lung și totală a crizei din Nagornîi Karabah, pe o bază echitabilă și în interesul popoarelor armean și azer.

Pornim de la faptul că soarta Republicii Belarus va fi decisă de poporul belarus și de reprezentanții lui legitimi și nu de impostori și de curatorii lor occidentali.

Sperăm că Republica Moldova va menține un curs echilibrat de politică externă și va continua să susțină linia de neaderare la NATO și la alte alianțe militare.

La 10 ianuarie 2021, în Kîrgîzstan vor avea loc alegeri prezidențiale anticipate, iar în primăvară se vor repeta alegerile parlamentare. Suntem convinși: din evenimentele din octombrie, prietenii kîrgîzi au tras concluziile ce se cuvin și toate forțele politice vor da dovadă de responsabilitate pentru soarta țării lor.

La rândul ei, Rusia va contribui, și pe viitor, la menținerea păcii, securității și a stabilității în spațiul post-sovietic, inclusiv pe linia Statului Unional Rusia-Belarus, a EAES, ODKB și CSI.

– A trecut foarte puțin timp de când liderii Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei au adoptat declarația privind situația din Karabah, iar în regiune se întâmplă incidente, cu deschiderea focului. În același timp, nu există încă ceva concret legat de negocierile de fond asupra Karabahului. Nu vă temeți că trupele ruse de menținere a păcii ar putea nimeri pe linia de foc dintre cele două părți?

Serghei Lavrov: – Pornim de la necesitatea îndeplinirii stricte a tuturor acordurilor consemnate de părți în declarația comună semnată de Putin, Aliyev (Ilham Aliyev, liderul azer, n.r.) și Pașinian (Nikol Pașinian, premierul Armeniei, n.r.) la 9 noiembrie. În această cheie vom continua să intermediem cooperarea cu Baku și cu Erevan.

În zona de conflict din Nagornîi Karabah, situația are tendința de normalizare. Constatăm, cu satisfacție, dispoziția autorităților de la Baku și de la Erevan de a îndeplini obligațiile asumate, de a contribui la stabilizarea lucrurilor. Aș dori să remarc gradul ridicat de cooperare afișat de părți în rezolvarea chestiunilor ce apar ”pe teren”. La rândul ei, Rusia va continua să-și îndeplinească în mod eficient și cu responsabilitate funcția de garant al încetării focului. Deocamdată, nu au fost înregistrate acțiuni provocatoare în privința forțelor ruse de menținere a păcii.

Singura încălcare notabilă, înregistrată la 13 decembrie, s-a produs pe linia de contact, acolo unde nu se aflau forțe ruse de menținere a păcii. Pașii energici întreprinși de Comandamentul contingentului nostru de menținere a păcii în contactele cu partenerii azeri și armeni au permis evitarea escaladării incidentului. Vom depune și mai departe eforturi pentru a nu permite ruperea armistițiului.

Pe agenda de lucru figurează inadmisibilitatea oricăror încălcări ale regimului de încetare a focului, precum și curățarea zonei de obiecte explozive, schimb de prizonieri de război și de cadavre ale celor decedați, garantarea revenirii în siguranță a refugiaților și a persoanelor strămutate, rezolvarea celor mai acute probleme umanitare, protejarea monumentelor istorice indiferent de apartenența lor confesională, deblocarea comunicațiilor de transport și a legăturilor economice. În toate aceste chestiuni există un oarecare aspect pozitiv, dar apar și probleme – inevitabile, dacă ținem cont de neobișnuitul situației.

În ceea ce privește discutarea problemelor politice încă nerezolvate, pot să confirm, încă o dată, că suntem gata să acordăm sprijinul necesar organizării unor astfel de întâlniri, dacă părțile vor fi dispuse pentru așa ceva – atât în calitate națională, cât și pe linia co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE.