Alexander Rahr: «Mulți s-au temut, inclusiv eu, că ”dosarul Navalnîi” ar putea distruge relațiile dintre Germania și Rusia. Am impresia, totuși, că această serie de sancțiuni nu este chiar atât de devastatoare. Sunt mai degrabă sancțiuni simbolice și nu afectează structurile economice din cele două țări. Ele vizează persoane care oricum nu merg, pe timp de pandemie, nici în Germania, nici în Rusia. Germania și Rusia vor să respecte o conduită diplomatică bună, fără să ajungă la confruntare, deși ar fi putut. Mai ales că, în UE, sunt destule țări care, la sugestia SUA, trag sfori pentru ca Berlinul să se certe cu Moscova. Dar sub guvernul condus de Angela Merkel și cu partenerii ei social-democrați, relațiile dintre Germania și Rusia nu se vor deteriora, iar gazoductul ”Nord Stream-2” va fi finalizat. Ministrul de Externe al Germaniei a declarat că, indiferent dacă noul președinte al SUA, Joe Biden, va amenința cu sancțiuni companiile germane și va cere stoparea lucrărilor de construcție a conductei, Berlinul nu va face așa ceva».
Rahr a mai menționat, în context, declarația președintelui Rusiei, Vladimir Putin, potrivit căreia Germania este, după China, al doilea partener comercial al țării, iar mediul de afaceri german dorește să colaboreze cu Rusia. Revenind la cazul Navalnîi, el a adăugat că Germania ar fi trebuit să lucreze cu Moscova într-o manieră mai constructivă, ”dar și că Rusia putea face puțin mai mult pentru rezolvarea acestei povești”.
La rândul său, președintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale din Consiliul Federației, senatorul Konstantin Kosaciov, a apreciat că relațiile dintre cele două țări nu traversează, în prezent, cele mai bune vremuri, îndemnându-i pe europeni să privească mai puțin spre America.
Konstantin Kosaciov: ”Relațiile pot ajunge la o deteriorare ireversibilă atunci când acest lucru va fi dorit de ambele părți. În ceea ce ne privește pe noi, cu siguranță, nu suntem într-o astfel de situație”. Senatorul rus a subliniat că Rusia este gata să stabilească relații cu Uniunea Europeană pe principiile egalității și avantajului reciproc.
”Din păcate, în ultimele două decenii, Uniunea Europeană încearcă să construiască relații cu Rusia prin impunerea propriilor interese, refuzând să recunoască interesele suverane ale Rusiei”, a arătat politicianul, adăugând că relațiile se vor schimba atunci când UE va renunța la această paradigmă a politicii externe.
”Rusia nu trebuie să susțină niște relații de dragul relațiilor, pentru că o astfel de criză poate evolua, Doamne-ferește, până la ruperea legăturilor, chiar dacă nu mi-aș dori așa ceva. Este un tango care se poate dansa doar împreună”, a subliniat senatorul rus.
Kosaciov a îndemnat, din nou, țările UE să-și amintească de propriile interese din relațiile cu Rusia și să-și regândească relațiile cu SUA. ”Dacă și când liderii UE vor găsi curajul politic în sine de a acționa independent, multe se pot schimba”, a concluzionat politicianul rus.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
În cazul lui Navalnâi există mai multe chestiuni dubioase. De exemplu, de ce Navalnâi a fost internat în Germania într-un spital militar și nu într-unul civil, în spitalul unei universități de prestigiu, cu un corp medical integru, de care Germania nu duce lipsă? De ce rezultatele analizelor medicale din Germania nu sunt puse și la dispoziția medicilor ruși? Astfel, Rusia este „somată” să se pronunțe asupra unei probleme pe care nu o cunoaște în mod documentat. Date fiind aceste împrejurări și multe altele, pare mult mai plauzibilă o altă ipoteză. Navalnâi, la fel ca și Iuscenko sau Saakașvili, a trăit câțiva ani în Statele Unite, sub acoperirea de student la Yale University, fiind foarte probabil recrutat și trimis cu o anumită misiune în Rusia. După revenirea în Rusia, Navalnâi a fost inventat, cu fonduri occidentale, ca „opozant” al lui Putin, un opozant de sub 1% în intențiile de vot. SUA & Occidentul au băgat în el milioane de dolari, dar degeaba, nu au reușit să destabilizeze Rusia. Putin și serviciile ruse nu au putut avea absolut nici un interes ca Navalnâi să fie transformat în victimă de răsunet internațional, deci nu le poate fi atribuită lor tentativa de asasinat. Prin urmare este mult mai probabil ca o tentativă de otrăvire neletală să vină chiar din partea celor care l-au inventat și au cheltuit degeaba cu el. Serviciile din SUA și-au dat seama că un Navalnâi mort face mai mult decât un Navalnâi viu, respectiv că un Navalnâi transformat în victima unei tentative de asasinat, tratat într-un spital din Occident, are un impact mult mai mare decât un Navalnâi care poate să umble liber prin Rusia, fără să îl bage nimeni în seamă.