SUA s-au speriat că Rusia intră în elita mondială a constructorilor de avioane

SUA atacă aviația civilă a Rusiei. S-a întâmplat imediat după primul zbor efectuat de concurentul avionului american Boeing – aeronava MS-21, echipată cu un motor autohton, nu american. Ca și în cazul gazoductului ”Nord Stream-2”, noile sancțiuni au o țintă concretă, scrie publicația ”Vzgliad”.

Statele Unite au anunțat noua listă de sancțiuni, pe care au intrat 41 de companii rusești. Printre care și vreo 10 întreprinderi din domeniul construcțiilor de avioane. În special corporația ”MiG”, ”Suhoi – avioane civile”, companiile ”Suhoi”, ”Tupolev”, corporația ”Irkut”, Uzina de Elicoptere din Kazan, Uzina de avioane ”I. A. Gagarin”, din Komsomolsk-pe-Amur, Complexul tehnico-științific ”G. M. Beriev, din Taganrog, Corporația Constructoare de Avioane (OAK), precum și Corporația Constructoare de Motoare (ODK).

Ce interzic sancțiunile?

”Din informațiile publicate reiese că întreprinderile americane trebuie să obțină licență pentru cooperarea cu companiile de pe listă”, explică biroul de presă al OAK.

De fapt, sancțiunile limitează colaborarea întreprinderilor rusești cu furnizorii americani de componente sau cu furnizori din alte țări, unde ponderea business-ului american este mare. Există, totuși, o portiță: un furnizor din SUA poate obține licență pentru a-și livra produsul corporației ”Irkut” sau altor companii care au intrat pe listă. Dacă vor primi aprobarea necesară – este o mare ruletă și cum va funcționa ea depinde exclusiv de Washington.

Interesant este că industria de avioane lucrează în aceste condiții încă din vară. Problema este că, în pachetul de sancțiuni, această schemă  figura din luna iunie. Numai că acolo nu se regăsea și lista concretă a companiilor, fiind vorba doar despre livrări de mărfuri comerciale către o companie rusească ce putea fi catalogată drept military end user sau ”utilizator militar final”.

Cu alte cuvinte, regimul de solicitare a licențelor pentru export în Rusia funcționează încă din luna iunie. Diferența este că, până acum, furnizorii americani trebuiau să presupună singuri ce companii se încadrează la military end user. Legea adoptată la 22 decembrie clarifică lista respectivelor firme.

Același birou de presă al OAK afirmă, de asemenea, că o parte dintre licențele ce permit colaborarea cu companii rusești a fost deja obținută, restul fiind în proces de aprobare. Principalul aspect este că sancțiunile americane oferă o pârghie de presiune – în orice moment se poate refuza eliberarea licenței sau prelungirea ei.

OAK arată, totodată, că nu s-au primit notificări privind încetarea colaborării din partea partenerilor străini, astfel că realizarea programelor de avioane continuă.

Experții asigură că principalul scop al SUA vizează proiectul rus MS-21, avion unic în felul său, ce amenință să distrugă supremația deținută de Boeing și Airbus pe piața mondială a construcțiilor de avioane. SUA au mai încercat să stopeze acest proiect, lăsându-l fără materiale compozite. Adică fără know-how-ul aeronavei rusești. Într-adevăr, termenele prevăzute în proiect s-au modificat, dar Rusia a rezolvat această problemă, înlocuind elementele străine cu cele autohtone. Motiv pentru care Washingtonul a mers mai departe.

Cel mai complicat și costisitor detaliu al MS-21 este motorul, iar cel mai nou avion rusesc este echipat cu motorul american PW1400G-JM, produs de compania Pratt&Whitney. Noile interdicții puteau pune cruce proiectului rusesc.

Acum, însă, acest lucru nu mai este posibil. Zilele trecute, MS-21 a efectuat primul său zbor cu motorul de producție rusă PD-14. Este o mare reușită pentru constructorii de motoare și avioane din Rusia. De fapt, acest progres i-a speriat pe americani.

”Cu aceste sancțiuni, americanii omoară doi iepuri dintr-un foc. Nu lasă Rusia să se dezvolte din punct de vedere tehnologic. Și nu permit să fie înlocuiți de pe piața rusă”, este de părere redactorul-șef al revistei ”Avia.ru”, Roman Gusarov, subliniind că cererea pentru MS-21 ar putea asigura întreprinderii producătoare contracte pentru zeci de ani de-acum înainte.

”SUA înțeleg foarte bine că MS-21 ar putea îndepărta Boeing-urile de pe piața rusă. Avionul nostru este și mai nou, și mai ieftin. Zece avioane Boeing înseamnă un miliard de dolari, iar la noi pe piață zboară câteva sute de avioane pentru distanțe lungi. Altfel spus, este vorba despre zeci de miliarde de dolari. Cu cât ar putea americanii să întârzie darea în exploatare a MS-21, cu atât câștigă ei mai mult pe seama noastră. Pentru că noi nu doar le cumpărăm avioanele. Mai cheltuim și pentru piese componente și pentru asistență tehnică. Este o piață de alte zeci de miliarde de dolari. Nimeni nu-și dorea să piardă o asemenea mană cerească”, a explicat Gusarov.

În opinia lui, ”cu cât proiectul MS-21 se va apropia de momentul implementării, cu atât mai mult va crește presiunea sancțiunilor”. Ca o variantă, arată Gusarov, americanii ar putea să anunțe că Rusia le-ar fi furat tehnologia și că, de aceea, a dezvoltat motorul PD-14. Cu un astfel de argument, americanii pot interzice exploatarea acestor motoare în întreaga lume. Prin urmare, MS-21 ar rămâne și fără motor american și fără cel rusesc. Iar motorul este inima avionului, a subliniat Gusarov.

Printre alte riscuri se numără certificarea MS-21 și a motorului rusesc de către organul european de reglementare. Bruxelles-ul nu este nici el foarte interesat ca proiectul rusesc să fie un succes, pentru că MS-21 reprezintă o concurență nu doar pentru Boeing 737, ci și pentru Airbus 320. Și așa, europenii luptă din greu cu Boeingul pe piața mondială, iar acum, mai apare și Rusia, cu MS-21. În general, ”Aeroflot” deține în special avioane Airbus, dar cel mai mare transportator intern, ”Aeroflot-ul”, a devenit și un mare cumpărător de avioane MS-21. De aceea, europenii sunt aproape la fel de interesați să frâneze proiectul aeronavei rusești de curse lungi, explică ”Vzgliad”.

În ceea ce privește avioanele militare, nu ar trebui să existe probleme cu componentele americane. ”În partea militară, nu am folosit componente străine, de mult timp”, asigură OAK.

Dar SSJ-100 și MS-21 sunt vulnerabile la sancțiunile SUA. De ce nu au fost făcute, de la bun început, aceste avioane, astfel încât să fie complet rusești?

”Aceste proiecte au fost create la începutul anilor ‘00, când Rusia încă mai credea în cooperarea internațională, în libertatea pieței și că la o competiție internațională vom alege cele mai bune produse și le vom integra într-o nouă aeronavă. Așa s-a procedat când a fost creat SSJ-100. Proiectul MS-21 a început cu aceleași speranțe. Cu toate acestea, în cursul implementării sale, a început un război al sancțiunilor”, explică Gusarov.