”Strana” (Ucraina): amenzi, amenințări, turnătorii. Modul în care autoritățile vor forța profesorii și sectorul serviciilor să vorbească în limba ucraineană

Viktoria Wenck

Mulți ucraineni rusofoni speră că povestea sălbatică, cu privire la cerința autorităților de a se comunica, în instituțiile de învățământ și în sectorul serviciilor, în mod obligatoriu, în limba ucraineană, se va stinge. Cu toate acestea, constatând activitatea plină de zel a ”Sprechenführer”-ului ucrainean, este extrem de greu de crezut în aceasta, scrie publicația ucraineană ”Strana”.

În aceste zile, ombudsmanul ucrainean pentru problemele limbii a  reamintit că, începând cu 16 ianuarie, întregul sector al serviciilor  trebuie să treacă la limba ucraineană. Această tranziție este una dintre cele mai dure norme ale legii privind limba adoptate la sfârșitul mandatului prezidențial al lui Poroșenko și care nu a fost abrogată de către succesorul lui, Zelenski. În același timp, nu este, de fapt, obligatoriu să  respecți această normă până în 2022 – deoarece, abia atunci, autoritățile vor avea dreptul să perceapă amenzi pentru încălcări ale acesteia.

 În această ordine de idei, mulți ucraineni vorbitori de limbă rusă speră că, până la acel moment, toată povestea se va stinge și că nimeni nu va amenda pe nimeni. Cu toate acestea, văzând activitatea clocotitoare a Biroului pentru protecția limbii ucrainene, este greu de crezut în această posibilitate. Ne-am dat seama de noua rundă de ucrainizare, care va veni după sărbătorile de Anul Nou și am analizat ce face acum ”Sprechenführer”-ul Taras Kremini.

Ce se va întâmpla cu sectorul serviciilor din ianuarie

Taras Kremini a scris pe Facebook că, începând din 16 ianuarie 2021, sectorul serviciilor va trece la limba ucraineană – în conformitate cu articolul 30 din Legea ”Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. ”Toți furnizorii de servicii, indiferent de forma lor de proprietate, sunt obligați să deservească consumatorii și să furnizeze informații despre bunuri și servicii în limba de stat.

Într-un supermarket și într-un magazin online, într-o cafenea, bancă sau la o benzinărie, într-o farmacie sau într-o bibliotecă, oriunde te-ai afla – deservirea trebuie să fie una ucraineană. Doar la cererea clientului, deservirea personală a acestuia poate fi efectuată în altă limbă ”, a informat împuternicitul. El a cerut să facă o plângere de contravenție și și-a lăsat adresa de e-mail. În comentariile din postarea lui Kremini, utilizatorii sunt interesați de ceea ce este prevăzut pentru cei care încalcă această normă. Și care vor fi amenzile.

În același timp, este prea devreme ca antreprenorii să se îngrijoreze. Amenzile le vor primi doar după un an și jumătate – începând din 16 iulie 2022. Până în acel moment, de fapt, nu pot exista sancțiuni pentru cei care au servit cumpărătorii în altă limbă decât cea de stat, deși mecanismul de pedepsire a contravenienților a fost deja preconizat.

Acesta presupune că, atunci când este înregistrată o încălcare, respectiv comunicarea cu un client în limba rusă – persoana autorizată sau reprezentantul său întocmește un proces-verbal și compania se alege cu un avertisment. În plus, cerința de a elimina încălcările în termen de 30 de zile.

În caz de încălcare repetată, în decurs de un an, se întocmește un protocol și se emite o amendă de la 5000 de grivne (146 de euro) la 6800 de grivne (200 de euro). Amenda va trebui achitată în termen de 15 zile. Încălcarea administrativă repetată, în decurs de un an,  atrage după sine o amendă de la 8500 de grivne (250 de euro) la 11 900 de grivne (350 de euro). În același timp, se poate încerca contestarea în instanță a deciziei privind amenda.

 Cele cinci luni ale lui Kremini

Taras Kremini a fost numit în funcția de ombudsman de limbă la 8 iulie a.c. Acesta, fost deputat al ”Frontului Popular”, este, de asemenea, coautor al legii privind ucrainizarea totală. Candidatura lui Kremini a figurat ca fiind una principală, de la bun început [a fost recomandat Guvernului de către fostul ombudsman, doamna Denisova, care provenea și ea de la Partidul lui Iațeniuk-Turchinov (de orientarea naționalistă – n.r.)].

Cu toate acestea, cei din jurul președintelui Zelenski nu au îndrăznit, atunci, să scuipe atât de evident în fața acelor alegători care au votat nu atât pentru Zelenski, cât împotriva naționaliștilor și ”ucrainizatorilor”. De aceea, în cele din urmă, postul de ”sprechenführer” i-a fost oferit profesoarei relativ moderate din Nikolaev, Tatiana Monakhova.

Atunci, acest lucru a provocat nemulțumire în rândul celor care au mizat pe Kremini – în special, Monahova a fost criticată de fostul șef al Institutului de Memorie Națională, Vladimir Viatrovici, la fel ca și de către alți reprezentanți ai guvernului, prea zeloși în materie de ucrainitate.

Cu toate acestea, ulterior, Tatiana a decis să demisioneze – potrivit ei, autoritățile nu i-au asigurat niciun birou, nici salarii pentru angajați. Și a trebuit să achite o parte din cheltuieli din propriul buzunar.

Nu este clar dacă, la mijloc, a fost un sabotaj deliberat din partea Ministerului Culturii, dar faptul rămâne: postul a fost preluat, în cele din urmă, de Kremini. Care, spre deosebire de predecesoarea sa, a fost înzestrat cu tot ceea ce este necesar. În termen de o lună de la numire, biroul ombudsmanului a dobândit statutul de persoană juridică. Monakhova nu a putut realiza acest lucru timp de aproape un an.

Noul ombudsman a dezvoltat rapid o activitate intensă. Se întâlnește cu oficiali, cu colegi din țări în care există posturi similare și, de asemenea, activează în rețelele sociale. Mai multe episoade merită atenție. Ele arată că, odată cu debutul erei amenzilor, ucrainizarea urmează să devină foarte dură.

O poziție ireconciliabilă

În ceea ce-i privește pe ucrainenii rusofoni, poziția “Sprechenführer”-ului este absolut ireconciliabilă. Odată cu introducerea ucrainizării școlilor rusești, din această toamnă, Kremini a promis că se va ocupa de profesorii care predau în limba rusă. La începutul lunii noiembrie, el a anunțat că primește zeci de plângeri în legătură cu faptul că profesorii din capitală trec la folosirea limbii ruse în comunicarea lor cu elevii. Și educația extrașcolară – cercuri, secțiuni – “păcătuiește” cu acest lucru; în general, se întâmplă peste tot.

Desigur, astfel de pretenții, în secolul al XXI-lea, sună cât se poate de sălbatic. Dar ”ucrainizatorii” din ”Frontul Popular” și, cel mai important, cei care i-au numit, nu sunt deloc îngrijorați. Interesant este că, în acest sens, Kremini nici măcar nu-și ascunde rudenia spirituală cu Poroșenko, care, astă-vară, a organizat mitinguri  lângă Radă (Parlamentul – n.r.), împotriva proiectului de lege promovat de Maxim Bujanski, deputat al Partidului ”Slujitorul Poporului» (partid al lui Zelenski – n.r.). Documentul oferă școlilor rusești o perioadă de grație de trei ani, în materie de ucrainizare.

Kremini a vorbit, atunci, împreună cu fostul președinte, de pe aceeași scenă și a produs agitație împotriva adoptării proiectul de lege. Drept urmare, “slujitorii” nici măcar nu l-au adus în dezbatere.

Și în ultima vreme, “Sprechenführer”-ul, pur și simplu, țâșnește cu inițiative. Așadar, după ce s-a întâlnit cu omologul din Letonia, el s-a înflăcărat la ideea unei aplicații mobile, prin care ar fi posibil ca oricine să se plângă de cei care încalcă legea limbii. Și a pledat pentru “monitorizarea digitală” a utilizării limbii de stat. Și, de asemenea, urmând exemplul Letoniei, militează pentru introducerea instituției “inspectorilor superiori”, care vor verifica totul și pe toată lumea.

De la Estonia, care are, și ea, o funcție similară, “Sprechenführer”-ul ucrainean intenționează să împrumute un sistem de inspecții al unităților comerciale. Această țară mică face câte 3000 de controale pe an – se pare că, în Ucraina mult mai mare, se intenționează să se facă mult mai multe raiduri.

Și, în urmă cu doar câteva zile, Kremini s-a îngrijorat de faptul că profesorii pentru copiii cu deficiențe de auz încă folosesc limbajul semnelor rusești. Adică, activitatea unui oficial ajunge la punctul absurdului complet.

Judecând după declarațiile lui Taras Kremini, el vrea să controleze, literalmente, totul. Astfel, el a declarat, recent, că școala la distanță, în timpul carantinei, prezintă amenințări. Dar nu în ceea ce privește declinul calității educației – această chestiune se pare că nu este atât de importantă pentru ombudsman – ci în faptul că facilitează folosirea limbii ruse, de către profesori. Pentru că nimeni nu îi controlează în timpul conferințelor online. Pentru a tăia din scurt acest lucru, Kremini a sugerat să se facă fotografii, să se filmeze și să se înregistreze audio orice încălcare.

Este adevărat, aici apar două întrebări, simultan. Prima se referă la faptul dacă este în regulă ombudsmanul însuși. Cum se poate fotografia, pentru a transmite, în ce limbă a vorbit profesorul? Cea de-a doua se referă la latura juridică a problemei. Oare instanțele vor lua în considerare videoclipurile amatorilor și, cu atât mai mult, înregistrările audio? În același timp, nu există nicio îndoială că asemenea dovezi vor fi suficiente pentru ombudsman însuși.

De asemenea, este semnificativ chiar faptul că elevii sunt încurajați, în mod deschis, să-i toarne pe profesorii lor.