Corneliu Vlad: Rusia racordează Marele Nord la secolul XXI

Corneliu VLAD

În primele zile ale lunii decembrie, președintele Putin a susținut o videoconferință pe tema Arcticii și a Marelui Nord, cum este denumită imensa întindere înghețată a Siberiei. Rusia este o țară a Nordului, întrucât 70 la sută din teritoriul său este situat la latitudini septentrionale. Iar Arctica devine tot mai mult o zonă de interes multiplu pe plan mondial, nu numai pentru statele riverane ci și alte puteri economice emergente.

De ce această atenție privilegiată acordată de câtva timp Arcticii? Din multiple motive. După ce acest “creștet al Planetei” s-a desprins din confruntarea războiului rece, a urmat o scurtă acalmie și o absență din dezbaterile strategice mondiale, pentru  ca începând din anii ‘2000 regiunea să revină în atenția generală. Din cel puțin trei motive principale, conform analizei Fundației pentru cercetare strategică din Franța: nevoia crescândă de hidrocarburi, perspectiva deschiderii de trasee circumpolare pentru comerțul internațional și afirmarea puterii mondiale a Rusiei. În 2010, produsul regional brut al statelor arctice reprezenta 443 miliarde de dolari și el se va dubla până în 2040.

“Tot ce se întâmplă în Nord este deosebit de interesant și valoros pentru noi” – declara liderul de la Kremlin la videoconferință, unde anunță că Rusia va continuă “să îmblânzească” Arctica și Marele Nord în deceniile următoare.

Interesul Rusiei fată de Arctica a crescut constant în ultimii ani, pe fondul înrăutățirii relațiilor ruso-occidentale,  al competiției mondiale pentru resurse și energie, dar și al încălzirii globale. Rusia controlează peste 50 la sută din teritoriile zonei arctice. Circa 13 la sută din resursele petroliere și 30 la sută din rezervele de gaze ale Rusiei se află în Arctica. În ultimii ani, Moscova a pus în mișcare importante proiecte  economice, îndeosebi în domeniul energetic și al transportului maritim. Iar regiunea arctică adăpostește și cea mai mare parte a arsenalului nuclear rusesc.

În 2018, președintele Putin anunța obiectivul sporirii de patru ori până în 2025 a volumului traficului de mărfuri transportat pe Calea Maritimă din Nord, ceea ce va însemna 80 milioane tone pe an. În octombrie 2020, Rusia a lansat la apă cel mai puternic spărgător de gheață cu propulsie nucleară din lume. Astăzi, anunță președintele Putin, Arctica reprezintă peste 10 la sută din totalul investițiilor Federației Ruse”.

“În toate politicile arctice, Rusia joacă un rol pivot” – sublinia în octombrie 2020 universitarul francez Norbert Rouland. Iar Arctica a intrat  tot mai direct și masiv în jocul internațional. În 2007, Rusia a implantat drapelul său pe verticala Polului Nord.

Documentul “Fundamentele politicii Federației Ruse în Arctică până în 2020 și în perspectivă” fixează ca obiectiv “transformarea zonei arctice în prima baza strategică a resurselor ruse” și controlarea traseelor comerciale ale Nordului. Decretul prezidențial din 26 octombrie 2020 a oficializat strategia dezvoltării regionale a zonei până în 2035. “Rusia – afirmă politologul vest-european Nicolas Raiga dispune de atributele geografice, istorice, științifice, terestre și maritime, dar și aeriene și spațiale pentru a-și atinge obiectivele sale politice”. În primăvara lui 2020, președintele Putin sublinia importanța Arcticii prentru “întărirea pozitiei Rusiei în lume” și afirmarea “intereselor ei economice”.

În implicarea tot mai directă și multiformă a Arcticii în sinergiile mondiale ale secolului XXI sunt angajate tot mai multe state și în principal cele care fac parte din Consiliul Arcticii (Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Statele Unite, Suedia). Între 2021 și 2023, Rusia va prezida Consiliul Arcticii.