Aleksandr Dînkin: Care sunt problemele pe care trebuie să le rezolve Joe Biden

La preluarea puterii, fiecare președinte se confruntă cu numeroase probleme. O regulă de la care nu face excepție nici noul președinte al Statelor Unite. Președintele Institutului Național de Cercetare a Economiei Mondiale și Relațiilor Internaționale (IMEMO), Aleksandr Dînkin, despre ce îl așteaptă pe Joe Biden, într-un interviu acordat agenției Interfax.

China poate răsufla mai ușurată?

– Trump nu a reușit să sfărâme economia chineză; în plus, apare noul și cel mai mare din lume Acord de parteneriat comercial cu participarea Chinei. Ce drum ar putea urma dezvoltarea economiei SUA?

Aleskandr Dînkin: Cred că perioada unei confruntări atât de crâncene, care să implice toate aspectele ei – și politice, și economice, și probleme legate de securitate și probleme de ideologie – va fi redusă ușor, odată cu venirea lui Biden. Chiar dacă s-a întâlnit de opt ori cu Xi Jinping (președintele Chinei, n.r.), noul președinte înțelege că China nu poate fi strivită. Da, Biden îl cunoaște bine pe Xi Jinping. Se spune că, în total, cei doi au petrecut la masa tratativelor 25 de ore. Consilierii lui Biden pentru China au publicat un articol intitulat ”Concurență fără catastrofe”. Ceea ce înseamnă că ei îl vor sfătui pe președinte să scadă din acuitatea divergențelor comerciale.

Se observă deja niște progrese: chinezii au încheiat o înțelegere privind livrarea de gaze naturale americane până în 2025. În plus, oamenii de afaceri care susțin Partidul Democrat nu vor absolut deloc să piardă uriașa piață chineză.

Chinezii consideră Acordul de parteneriat semnat (în cadrul ASEAN – n.r.) o mare reușită. Așa cred nu doar ei, ci și toate țările asiatice, pentru că este o decizie luată după opt ani de discuții. Rezultatul este un acord foarte serios. În urma realizării lui, aproximativ 92% din nomenclatura produselor industriale va fi scutită de taxe comerciale. S-au eliminat inclusiv restricțiile privind proveniența componentelor, ceea ce extinde, fără îndoială, piețele. Spre comparație, se poate aminti că în a treia zi, practic, de la învestirea sa, Trump a lichidat Parteneriatul comercial Trans-Pacific, a cărui obținere a fost considerată una dintre cele mai mari misiuni ale administrației președintelui Barack Obama. Acordul Asiatic (Parteneriatul regional economic global semnat de 15 națiuni, printre care China, Japonia, Coreea de Sud, Austria și Noua Zeelandă, n.r.) a fost semnat, iar documentul impresionează, chiar dacă India nu a aderat, încă. Această țară traversează o criză destul de profundă: se estimează că economia indiană va cunoaște în 2020 un declin de circa 9-10%. Indienii se tem că, în urma semnării acordului, industria lor va fi supusă presiunilor.

– Ce alte probleme se mai află pe agenda lui Biden, în primul rând?

Aleksandr Dînkin: Este vorba, în primul rând, de depășirea pandemiei. Situația evoluează după un scenariu exclusiv dramatic. Se poate spune că, astăzi, în Statele Unite este o catastrofă umanitară, pentru că numărul deceselor de coronavirus fie a depășit, fie va depăși în câteva zile pragul de 250.000 de oameni (în cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au pierdut 420.000 de oameni – n.r.). Experți americani de prestigiu se așteaptă ca, în ianuarie-februarie, să fie deja 300.000. Iată de ce, această chestiune este de prioritate maximă. Acum, dezvoltarea economică a frânat oarecum. Potrivit estimărilor Institutului nostru, ne așteptăm ca economia americană să scadă în 2020 cu peste 3%.

– Cum credeți că vor evolua relațiile Statelor Unite cu Europa și NATO? Trump a avut dreptate când a declarat că America dă prea mulți bani pentru susținerea NATO?

Aleksandr Dînkin: Judecând după reacția marilor capitale vest-europene, în primul rând a Londrei, Berlinului și Bruxelles-ului – acolo domnește euforia. Există, desigur, o bucurie emoțională și, chiar dacă Biden a făcut unele remarci dure la adresa lui Boris Johnson, Johnson a fost primul care l-a felicitat. De aceea, europenii au așteptări foarte mari, ei consideră că duritatea criticilor la adresa NATO va scădea. Pentru Europa rămâne o întrebare foarte acută: acest Brexit, după ce scenariu va evolua în continuare? Cred că poziția lui Biden nu-i va încânta foarte mult pe britanici, deoarece are rădăcini irlandeze și el insistă pe menținerea granițelor deschise, ceea ce nu este prea plăcut pentru conservatorii britanici. Acest aspect va deveni un fel de punct conflictual.

– Și mai rămâne întrebarea: care sunt așteptările în privința relațiilor dintre SUA și Rusia?

Aleksandr Dînkin: Am mari îndoieli că America va negocia cu Europa în privința îmbunătățirii relațiilor cu Rusia și anularea sancțiunilor. Interesant este faptul că, dacă analizăm schimburile comerciale ale Rusiei cu Statele Unite, în 2019 ele s-au cifrat la 26 miliarde de dolari. SUA sunt al cincilea partener economic al Rusiei, comerțul nostru cu SUA este mult mai mare decât, să zicem, cu Franța sau Kazahstan. Este ,pe undeva, la nivelul comerțului nostru cu Turcia. Iar schimburile noastre cu SUA, în 2019, deși atunci nu era criză, au crescut cu 5%. În pofida sancțiunilor, oamenii de afaceri americani sunt interesați de dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Dacă este să vorbim despre europeni, mediul de afaceri este interesat de relații comerciale cu Rusia, în timp ce conducerea politicienilor adolescenți se opune și nu manifestă nici un fel de dorință. Cum se vor dezvolta mai departe relațiile, este greu de prognozat acum.

În timpul administrației Trump, Congresul a codificat toate sancțiunile. Toate decretele adoptate în mandatul lui Obama și în președinția Trump au fost ca decrete executive ale președintelui. Ca atare, alt președinte le poate anula pe cele anterioare. Dar Congresul le-a codificat, introducându-le într-o singură lege, motiv pentru care este foarte dificil să ieși din sancțiunile americane. Să ne amintim câți ani au trecut până s-a renunțat la amendamentul Jackson-Vanik (este o modificare adusă în 1974 la legea americană a comerțului, ce limitează comerțul cu țări care împiedică emigrația și încalcă drepturile omului, n.r.), dar Congresul încă îl respectă. În timp ce, în Europa, este suficient ca o țară să voteze împotriva anulării sancțiunilor și ele vor fi prelungite. Este de la sine înțeles că Țările Baltice și Polonia nu vor permite anularea; ele vor vota cu ambele mâini pentru sancțiuni. Dar mai sunt și alte state, precum Italia, Ungaria. De aceea, senzația mea este că sancțiunile europene pot fi ridicate mai ușor decât cele americane.

– Și este posibil?

Aleksandr Dînkin: Este posibil, desigur. Dorință să fie.

– Dorința cui?

Aleksandr Dînkin: Normal că a țărilor europene, a tuturor țărilor. Dar încă nu se observă.

– Chiar și în condițiile apropiatei schimbări a cancelarului Germaniei?

Aleksandr Dînkin: Cancelarul se va schimba la sfârșitul anului viitor. Iar potențialul ei succesor nu s-a pronunțat niciodată în favoarea anulării sancțiunilor.

Ce se întâmplă cu Ucraina?

–În privința Ucrainei. Atitudinea lui Trump față de Ucraina a fost, dacă nu chiar indiferentă, rece. Atitudinea lui Biden față de Ucraina a fost prea activă. Pot izbucni crize în interiorul Ucrainei din cauza schimbării atitudinii președintelui american față de această țară?

Aleksandr Dînkin: Eu cred că autoritățile de la Kiev sunt mai încântate să lucreze cu o administrație democrată. Economiștii spun că există o memorie intuitivă. Chiar dacă sub democrați nu au fost livrări de arme letale în Ucraina, eu cred, totuși, că, pentru Biden, Ucraina nu se va afla printre prioritățile de frunte. Va fi o prioritate de nivel doi sau trei. În schimb, ucrainenii îi vor invita pe americanii să îi susțină. Nu foarte demult, Petro Poroșenko (fostul președinte al Ucrainei, n.r.) a rostit următoarea frază: Ucraina este cea mai proamericană țară din lume.