Rusia va aloca 9% din PIB pentru susținerea economiei

Valoarea măsurilor anticriză de susținere a economiei Rusiei pentru 2020-2021 se va ridica la 9% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunțat ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, exprimându-și speranța că anul viitor nu va fi nevoie de alocări neplanificate, relatează ”Kommersant”.

”Vorbind la modul general, despre câți bani va cheltui statul anul acesta și anul viitor, este vorba de circa 9% din PIB, pentru că am trecut de la un buget excedentar la unul deficitar, pentru că s-au redus drastic veniturile bugetare, iar toate acestea impun găsirea de posibilități financiare suplimentare”, a explicat Siluanov, într-un interviu acordat postului de televiziune ”Rossiya 24”.

De asemenea, el și-a exprimat speranța că, în 2021, nu va mai fi nevoie de fonduri suplimentare. ”Vreau să sper că ne vom putea descurca cu aceste soluții și că nu vom adopta măsuri neplanificate suplimentare”, a spus ministrul de Finanțe al Rusiei.

Potrivit afirmațiilor sale, mijloacele Fondului de Bunăstare Națională (FNB) sunt suficiente pentru a finanța cheltuielile bugetare, pe o perioadă de trei ani, în condițiile unui preț al petrolului de 20 de dolari/baril.

Siluanov a menționat că, în prezent, volumul fondului trece ușor de 7% din PIB. ”… În opinia noastră, acesta este acel prag de siguranță care ne permite ca, în limita a trei ani, să finanțăm cheltuielile, dacă prețul la petrol scade până la aproximativ 20 de dolari/baril”, a explicat oficialul rus.

”Kommersant” menționează că, la 1 octombrie, fondurile FNB se cifrau la 13,733 trilioane de ruble (151,8 miliarde de euro) sau 12,1% din PIB, volumul activelor lichide ale fondului (mijloace în conturi bancare la Banca Centrală) reprezentau 9,346 trilioane ruble (103,3 miliarde de euro) sau 8,2% din PIB.

Guvernul rus a aprobat deja Planul național de relansare a economiei. Cheltuielile pentru măsurile anticriză sunt estimate la 6,4 trilioane de ruble (70,7 miliarde de euro). Ideea de bază a planului constă în asigurarea unei creșteri de 3% al PIB-ului, prin digitalizarea administrației publice, prin interacțiunea cu mediul de afaceri, investiții în infrastructură rutieră și prin subvenții specifice.