Nagornîi Karabah. Condițiile Rusiei pentru introducerea forțelor de menținere a păcii

Kremlinul a prezentat condițiile sale pentru introducerea forțelor rusești de menținere a păcii în Nagornîi Karabah, informează publicația RBK, citând declarația făcută în acest sens de secretarul de presă al Președintelui rus, Dmitri Peskov.

Peskov a anunțat că Rusia ar putea face un astfel de pas numai cu acordul Armeniei și al Azerbaidjanului. Reacția lui Peskov vine după ce, în ajun, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a afirmat că Erevanul este gata să discute problema introducerii forțelor rusești de menținere a păcii în Nagornîi Karabah. El a ținut, totodată, să sublinieze că o astfel de decizie trebuie luată într-un context mai larg, în cadrul Grupului OSCE de la Minsk.

În ceea ce privește Azerbaidjanul, expertul militar Iuri Knutov crede că această țară nu va fi de acord cu introducerea forțelor rusești de menținere a păcii în Nagornîi Karabah, pentru că situația curentă sporește ratingul politic al președintelui Ilham Aliev.

Condiții pentru negocieri

Pe acest fundal, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a afirmat, într-o postare pe Facekook, că negocierile privind Nagornîi Karabah sunt posibile numai în cazul încetării ostilităților militare, relatează Lenta.ru.

”În cazul unei agresiuni externe, misiunea numărul unu constă în apărarea populației. Numai după aceea, se poate vorbi despre negocieri. Pot să vă spun, cu certitudine, că, în condițiile amplei agresiuni ce se derulează în prezent, poporul din Karabah nu va da înapoi”, a subliniat premierul, într-un interviu acordat televiziunii Al Jazeera. Fragmente din acest interviu au fost atașate la postarea de pe Facebook.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a anunțat că țara sa este gata să oprească focul și să demareze negocieri cu Armenia, dar numai dacă autoritățile de la Erevan vor propune un grafic al retragerii trupelor armene din orașele enclavei Nagornîi Karabah.

Potrivit liderului de la Baku, concesiile din partea armeană reprezintă fundamentul necesar pentru dialog. De asemenea, el a cerut premierului armean să-și prezinte scuze pentru că a pretins teritorii azere. ”Prim-ministrul Armeniei trebuie să declare că susține vechile acorduri, în care teritoriul enclavei Nagornîi Karabah era considerat drept teritoriu azer aflat sub ocupație”, a declarat Aliev.

Sâmbătă, tot Aliev a afirmat că dorește să recupereze pe cale pașnică respectivele teritorii, fără a lansa operațiuni militare. El a catalogat confruntările de sâmbătă cu Armenia drept cele mai mari din ultimii 28 de ani. Potrivit ministerului armean al Apărării, trei avioane aparținând armatei Azerbaidjanului au fost doborâte sâmbătă, în Nagornîi Karabah. S-a menționat, de asemenea, că luptele au continuat pe direcțiile nord și sud ale graniței regiunii.

Iar mai târziu, adresându-se națiunii, președintele azer a declarat că vinovate de situația din Nagornîi Karabah sunt Erevanul și o serie de țări care vor să fie păstrat un status-quo. El a mai afirmat că Nagornîi Karabah aparține Azerbaidjanului și că ”îl vor recupera”. Potrivit spuselor sale, ”toate raioanele ocupate vor fi eliberate”.

”Ei credeau că ne vom împăca cu gândul ocupației? Acum, îi vom izgoni ca pe niște câini”, a subliniat Aliev.

Confruntările militare din Nagornîi Karabah au început la 27 septembrie. Erevanul și Baku s-au acuzat reciproc de escaladarea conflictului. Azerbaidjanul a afirmat că a ocupat șapte sate aflate sub controlul inamicului. Armenia a dezmințit această informație. În același timp, însă, președintele nerecunoscutei Republici Nagornîi Karabah (NKR), Araik Arutiunian, a recunoscut pierderea parțială a pozițiilor în zona Talîș și pe direcția sud.

În 1991, Nagornîi Karabah, teritoriu din Azerbaidjan cu o populație majoritar armeană, și-a proclamat independența față de Azerbaidjan. Baku a încercat să recupereze regiunea cu forța, ceea ce a provocat un război. În 1994, Armenia, Azerbaidjan și NKR au semnat, cu medierea Rusiei, un protocol de armistițiu, dar, periodic, aici au reizbucnit acțiuni militare.