Marshall Billingslea: ”Dacă Rusia nu acceptă propunerea noastră până la alegeri, ”plata pentru intrare” va crește”

Trimisul special al președintelui SUA, Marshall Billingslea, despre cerințele Washingtonului față de Moscova în domeniul controlului armelor.

În această vară, Rusia și Statele Unite au avut două runde de negocieri privind stabilitatea strategică. Pe parcursul acestor consultări, delegația americană a dat de înțeles în ce condiții sunt dispuse SUA să prelungească Tratatul bilateral privind măsurile ce se impun, în continuare, pentru reducerea armelor strategice ofensive (START-3), document ce expiră în februarie anul viitor. Din declarațiile publice de la acea dată, au reieșit următoarele: SUA insistă pe adoptarea, de către președinții celor două țări, a ceva de genul unei declarații comune, un fel de ciornă a tratatului care va înlocui START-3 și unde vor fi incluse multe dintre problemele care îngrijorează Washingtonul. Dacă un astfel de text va fi convenit în următoarele luni, administrația Donald Trump este gata să discute prelungirea START-3 cu cinci ani.  Despre ce anume ar dori partea americană să se scrie în acest memorandum prezidențial de intenții a vorbit Marshall Billingslea, într-un interviu acordat cotidianului rus ”Kommersant”.

– După părerea dumneavoastră, ar trebui să fie ceva similar cu acordul-cadru semnat în iulie 2009, de către președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev și care conținea orientările pentru încheierea START-3? Adică, mai degrabă un memorandum de intenții decât un acord plenar?

Marshall Billingslea: – Aș spune că, mai degrabă, este vorba despre ceva aflat între, la mijloc. Este posibil ca unele dintre elementele propuse de noi să necesite o abordare mai schematică în privința detaliilor tehnice, ce vor fi precizate ulterior. Cum ar fi, spre exemplu, desfășurarea de experimente comune în domeniul verificării, subiect dezbătut în repetate rânduri cu viceministrul de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov.

Alte elemente sugerate de noi presupun existența unui acord, care să prevadă obligațiile politice ale părților. Adică, este vorba despre un document mult mai detaliat și mult mai cuprinzător, mai ales în acea parte care se referă la cum trebuie evaluat și ținut cont de întregul arsenal al focoaselor nucleare.

Prin urmare, este vorba despre un pachet alcătuit din diferite componente: unele dintre ele pot avea o structură mai clară și să fie însoțite de existența unor obligații, într-o mai mare măsură decât în tratatul din 2009, iar altele vor fi, poate, nu la fel de detaliate și vor impune o definitivare ulterioară.

– Dar, este vorba despre o declarație comună a președintelui Rusiei și a celui al SUA, sau despre un memorandum pe care nici Congresul SUA, nici Adunarea Federală a Rusiei nu trebuie să-l ratifice?

Marshall Billingslea: – Perfect corect. Ceea ce noi propunem în etapa actuală nu este un tratat care să reclame ratificare în Senat. Dar noi sperăm că, pe această bază va apărea un concept-cadru care, într-un final, să se transforme într-un tratat plenar. Dar, acest viitor tratat – iar noi am spus destul de clar – orice viitor tratat trebuie să fie multilateral și să presupună participarea Chinei.

– Rusia este de acord că viitorul tratat trebuie să fie multilateral, dar consideră că părțile participante trebuie să fie, în egală măsură, Marea Britanie și Franța. Sunt dispuse Statele Unite să ajute la atragerea acestor țări în procesul de negocieri?

Marshall Billingslea: – Am dat foarte clar de înțeles colegilor noștri din Rusia că ceea ce face China diferă considerabil de ceea ce fac Marea Britanie și Franța. Nici Marea Britanie și nici Franța nu își sporesc arsenalele nucleare. China, însă, lucrează activ la dezvoltarea și desfășurarea armelor sale nucleare.

– Dar și Marea Britanie, și Franța sunt, oficial, puteri nucleare, aliatele SUA. Nu este oare suficient pentru includerea lor în viitorul tratat multilateral?

Marshall Billingslea: – Da, așa vede Rusia lucrurile. Cred că, atunci când dezbatem viitorul tratat multilateral, o singură chestiune nu trezește divergențe: ambele noastre țări consideră că documentul trebuie să includă China.

– Este de așteptat ca în declarația sau în memorandumul care se pregătește spre semnare, de către președinți, viitorul tratat să fie consemnat drept ”multilateral”, fără menționarea expresă a Chinei?

Marshall Billingslea: -Părerea noastră este că trebuie menționată în mod concret China. Poziția noastră constă în aceea că, vorbind despre viitorul tratat, trebuie să avem în vedere un tratat trilateral. Deoarece, cu cât mai multe părți sunt implicate în gestionare, cu atât gestionarea devine mai complicată. De aceea,  noi nu vedem un viitor tratat la care să participe, să spunem, India, Pakistanul sau Coreea de Nord (țări posesoare neoficial de arme nucleare – n.r. ”K”). El ar deveni nefuncțional: cu cât mai mulți participanți, cu atât mai multe negocieri ar trebui organizate.

– Printre altele, SUA au propus, de asemenea, includerea în declarația președinților și în viitorul tratat a tuturor tipurilor de arme nucleare, inclusiv a celor Rusia a declarat drept condiție pentru dezbaterea acestui aspect acordul SUA de a-și retrage armele nucleare din Europa. Sunteți pregătiți pentru așa ceva?

Marshall Billingslea: – Nu, așa ceva nu vom face. Dar suntem gata să analizăm tot ce dorește Rusia să discute cu noi. Abordăm cu deosebită seriozitate poziția părții ruse și considerăm important să avem un dialog profesional pe probleme care trezesc îngrijorarea noastră comună, dar și îngrijorarea uneia dintre părți.

De aceea, fără îndoială, suntem pregătiți să vorbim cu Rusia despre NATO și despre garanțiile noastre de descurajare nucleară date membrilor Alianței Nord-Atlantice. Dar nu ne vom retrage armele nucleare din nici o bază de depozitare.

Și nu cerem același lucru și din partea Federației Ruse. Nu cerem ca autoritățile ruse să-și retragă toate armele nucleare din regiunea Kaliningrad sau să facă ceva de genul acesta. De aceea, nu, aceasta (evacuarea bombelor de aviație B61 ale SUA din Europa – n.r. ”K”) nu se discută.

– Dar Kaliningradul este teritoriul Rusiei. În timp ce țărileeuropene nu intră în componența SUA.

Marshall Billingslea: – Ați întrebat ce ne neliniștește pe noi – această chestiune. De aceea, nu, noi nu presupunem nici o acțiune concretă care ar putea influența schimbarea locurilor de depozitare sau dislocare a armamentului nuclear.

– Sunteți siguri că veți putea convinge Rusia să analizeze armamentul tactic? În trecut, oficialii ruși nu s-au arătat dispuși să facă așa ceva.

Marshall Billingslea: – Știți, Rusia trebuie singură să decidă dacă vrea să prelungească valabilitatea START-3. Noi i-am făcut o propunere bună. Nu credem că această propunere este injustă. Considerăm că ea este bazată pe principiul reciprocității și că va conduce la o mai mare transparență. Și, noi credem că acest lucru este foarte valoros, în contextul în care Statele Unite și Rusia nu au încredere deloc una în cealaltă. Este un pas înainte, destul de semnificativ, pe care ambele țări l-ar putea face împreună, în momentul în care trebuie căutate în mod serios astfel de oportunități pentru eforturile noastre comune. În virtutea tuturor acestor cauze, apreciem propunerea pe care am făcut-o Rusiei ca fiind moderată în etapa actuală și extrem de rațională. Presupun că, dacă Rusia nu o va accepta, după ce Trump va fi reales, ”plata pentru intrare”, cum spunem noi în SUA, va crește.

– Adică, SUA vor formula noi condiții pentru prelungireaSTART-3?

Marshall Billingslea: – Cred că, dacă până atunci nu vom avansa, vor apărea o serie de noi condiții pe care noi va trebui să insistăm. Deocamdată, însă, propunerea rămâne în vigoare, sub forma sub care noi am avansat-o. Iar, dacă și când Moscova va decide să manifeste dorința de a merge pe drumul care, cinstit vorbind, a fost de multe ori analizat de președintele Vladimir Putin cu președintele Trump, suntem pregătiți. În ceea ce ne privește, noi am putea încheia și mâine un acord la nivel prezidențial.

– Permiteți-mi să precizez o chestiune legată de armamentul tactic. Veți fi dispuși să permiteți Rusiei să inspecteze propriile voastre rachete din această categorie, precum racheta de croazieră cu lansare din mare în variantă nucleară, armă aflată acum în fază de dezvoltare?

Marshall Billingslea: – Este un subiect mult dezbătut în SUA, iar Rusia a manifestat un oarecare interes. Fără îndoială, suntem dispuși să analizăm diferite tipuri de inspecții. Cred că aici există o dificultate căreia Rusia trebuie să-i acorde atenție și care constă în aceea că, din diferite motive, așa s-a întâmplat ca, în Federația Rusă, proiectilele nucleare să fie instalate pe un număr mult mai mare de diferite tipuri de arme, comparativ cu SUA. De aceea, inspectarea rachetelor de croazieră, precum și a torpilelor, minelor și obuzelor de artilerie poate deveni extrem de complicată, mai ales în Rusia. Desigur, dispunem, în acest sens și de resurse, și de specialiști.

Dar credem că cea mai bună abordare ar fi stabilirea unui regim de inspectare, similar, în ansamblul lui, celui pe care l-am avut la Magna (statul Utah) și Votkinsk (Rusia – n.r.) și care presupune contorizarea automată a tuturor focoaselor ce părăsesc și intră în întreprindere.

A urma acest principiu ar fi mult mai eficient decât a încerca să ajungi la fiecare depozit de armament din Federația Rusă, la fiecare obiectiv al marinei militare (noi nu avem atât de multe, de aceea organizarea nu este atât de complicată, spre deosebire de Rusia, unde acest lucru va fi foarte anevoios).

– După recentele tratative cu delegația rusă, de la Viena, ați spus că START-3 prezintă unele neajunsuri și că ele trebuie înlăturate. Credeți că, în memorandumul lor, președinții vor declara necesitatea de a opera modificări la START-3 sau vor adopta un fel de protocol suplimentar?

Marshall Bellingslea: – Într-adevăr, START-3 prezintă neajunsuri semnificative, în special, în sfera regimului de verificări. Și, așezându-ne la masa tratativelor pentru a dezbate viitorul tratat, trebuie să le îndepărtăm. Pentru a lucra cu o țară precum China, actualul regim de verificare ar fi insuficient de eficient. În procesul de elaborare a viitorului tratat, noi trebuie să corectăm aceste neajunsuri chiar acum, astăzi, împreună cu Rusia.

Sunt unele momente destul de simple. Spre exemplu, noi considerăm că prevederile ce reglementează schimbul de date telemetrice sunt absolut nesatisfăcătoare. Trebuie să facem schimb de date privind testarea rachetelor de cel puțin cinci ori pe an, așa cum, de altfel, admite START-3.

Acum, țările noastre fac schimb de date telemetrice privind lansarea de rachete o singură dată pe an. În plus, Federația Rusă prezintă date referitoare la sisteme vechi, absolut legal, dar, aceste date ea ni le transmitea și înainte. Ceea ce nu ne folosește la nimic. Iar în momentul de față, în această perioadă, avem nevoie mai mult decât orice de consolidarea încrederii și a transparenței.

– Rusia s-a declarat și înainte neliniștită în legătură cu conversia sistemelor strategice ale SUA (susținând că nu este vorba despre o ”reducere reală” a instalațiilor de lansare a rachetelor balistice Trident II folosite pe submarine și pe bombardierele grele B-52H, ci mai degrabă despre o reutilare, ce poate fi ușor adusă la configurația inițială). Sunteți dispuși să analizați această problemă?

Marshall Billingslea: – Ascultăm cu atenție ce spune Federația Rusă, inclusiv în cadrul mecanismului prevăzut în tratat: avem o comisie bilaterală consultativă, care a analizat unele dintre aceste chestiuni. Și le analizăm și noi, iar eu sper că problema conversiei instalațiilor de lansare de pe submarine a fost analizată de noi într-un mod satisfăcător pentru Rusia.

M-am ocupat personal de problemele conversiei, precum și de reutilarea inversă pe care o vom realiza după ce START-3 va înceta să mai funcționeze.

După părerea mea, am reușit să spulberăm neliniștea Rusiei și suntem gata să continuăm discuțiile pe această temă, deși nu are prea mult sens să continui un dialog despre conversie fără să ajungi la o înțelegere privind eventuala prelungire a START-3. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom proceda la o conversie inversă a armamentului nostru (este vorba despre readucerea în dispozitiv a instalațiilor de lansare a rachetelor balistice – n.r.”K”), imediat după încheierea termenului de valabilitate a tratatului, în luna februarie.

– Oficialitățile ruse au subliniat necesitatea analizării problemelor privind apărarea antirachetă în contextul viitoarelor înțelegeri în domeniul controlului armelor. Veți fi pregătiți să limitați potențialul SUA în domeniul apărării antirachetă sau măcar să dezbateți subiectul?

Marshall Billingslea: – Suntem gata să discutăm cu Rusia orice temă pe care ea dorește să o dezbată. Deocamdată, nu am văzut nici o propunere concretă venită din partea rusă, în legătură cu apărarea antirachetă. La rândul nostru, considerăm că echiparea antirachetelor cu proiectile nucleare nu este o idee foarte fericită. Cu alte cuvinte, noi avem o părere despre ceea ce face Rusia în acest domeniu. Suntem gata să discutăm tematică apărării antirachetă, dar nu avem de gând să introducem restricții în privința apărării antirachetă.

– Dacă Moscova și Washingtonul nu vor ajunge lasemnarea, până la februarie, a acordului prezidențial propus de SUA, înseamnă că tratatul START-3 nu va fi prelungit?

Marshall Billingslea: – Absolut corect. Într-o asemenea situație, noi nu vom prelungi tratatul. Ținând cont de toate neajunsurile, noi considerăm că START-3 nu este avantajos pentru SUA. El impune niște restricții Statelor Unite, care nu sunt prevăzute și pentru Rusia.

Noi nu contestăm legitimitatea a ceea ce face Rusia. Rusia este un stat suveran și ia singură decizii, dar ne neliniștește foarte mult ce face Rusia dincolo de cadrul tratatului START-3, în special pe linie de dezvoltare a sistemelor de arme nucleare cu rază mică de acțiune. Ne întrebăm de ce este nevoie de așa ceva. Credem că, din partea Rusiei, este o cheltuială inutilă, a foarte mulți bani, în condițiile în care Guvernul de la Moscova are multe alte priorități pentru care ar trebui cheltuiți acești bani.

– Dar bugetul militar al SUA este de vreo 10 ori mai mare decât cel al Rusiei…

Marshall Billingslea: – Da, ne putem permite așa ceva. (Râde.) Dar voi nu vă puteți permite – asta este diferența, economia noastră este de multe ori mai mare. Dar noi trebuie să ținem cont și de China și, după câte îmi dau seama, și Rusia la fel. Tocmai din acest motiv, viitorul tratat trebuie să includă toate tipurile de arme.

Rusia își extinde arsenalul său nuclear. Noi, nu. China și-l dezvoltă foarte repede. Noi, repet, noi nu îl extindem.

De aceea, credem că acordul pe care îl vor conveni, în viitor, trebuie să reflecte atât ideile cu caracter bilateral menționate de mine, cât și preocupările trilaterale. Nu cred că Rusia va dori să încheie, pe viitor, un tratat care să-i limiteze potențialul, dacă Beijingul va rămâne în afara lui. Acesta este punctul meu de vedere și acestea sunt impresiile mele după întâlnirile pe care le-am avut.

– Ca o precizare – dacă la nivel de președinți se va ajunge acum la un acord, înseamnă că tratatul START-3 va fi prelungit pentru cinci ani (așa cum este prevăzut în textul lui)?

Marshall Billingslea: – Am propus o perioadă mai scurtă de timp. Nu putem ridica piciorul de pe pedală, cum se spune, trebuie să ne ocupăm imediat de elaborarea următorului tratat. De aceea, noi ne gândim, deocamdată, la o perioadă mai scurtă de timp…

– Cât de scurtă?

Marshall Billingslea: – Depinde de flexibilitatea conducerii Rusiei. După cum am spus, ne vom corecta poziția noastră de negocieri în funcție de reacția Rusiei, dacă va fi o astfel de reacție.

Considerăm că am trasat un plan de acțiuni foarte clar, foarte simplu, avantajos pentru ambele țări.

Mai credem, de asemenea, că el reflectă acele discuții care au existat între președinții noștri.

Iar acum, așa cum am dat foarte clar de înțeles – iar noi așa credem cu adevărat – mingea se află în terenul părții ruse. Mingea este în terenul Moscovei, care trebuie să decidă dacă va dori să prelungească acest tratat. Dacă nu, nu e nimic îngrozitor. Este perfect acceptabil, iar noi vom merge, pur și simplu, înainte, fără acest document.

– Ați afirmat că mingea este în terenul Rusiei, dar colegul dumneavoastră rus, adjunctul ministrului de Externe, Serghei Riabkov, a declarat, într-o discuție anterioară cu redactorii ”Kommersant”, că, în acest caz, analogiile cu tenisul și cu fotbalul sunt nelalocul lor și că, mai degrabă se poate vorbi despre o masă de biliard, acoperită cu un munte de bile, dar fără să se știe care dintre ele în ce buzunar va pica.

Marshall Billingslea: – Se potrivește orice metaforă, una care transmite esența evenimentelor. În orice caz, noi am făcut Rusiei o propunere. Iar, dacă viceministrul Riabkov va putea primi mandat pentru a purta negocieri, suntem gata să ne întâlnim. Dacă nu va putea obține un astfel de mandat, așa cum am mai spus, vom înțelege, deși va fi regretabil.

Am făcut o propunere pornind de la intenții bune.

Dar, dacă Rusia nu va dori să o accepte, nu este nici o tragedie. Intenționăm să lansăm modernizarea forțelor noastre nucleare. Rusia a finalizat, în linii mari, modernizarea arsenalului ei nuclear. Noi abia începem. Și vom fi deosebit de bucuroși să o continuăm fără restricțiile prevăzute în START-3.

ULTIMA ORĂ:

Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, că este imposibil să se încheie un acord-cadru privind Tratatul de reducere a armelor strategice (START-3) între Rusia și Statele Unite. Tacticile ultimative folosite de americani în încercările lor de a face presiuni asupra părții ruse, în negocierile care vizează controlul armelor, nu fac decât să diminueze șansele vreunui acord, a subliniat el.

Acordul-cadru (memorandumul) dintre șefii celor două state, pe care SUA l-a propus Rusiei să fie semnat înainte de noiembrie (adică înainte de alegerile prezidențiale din SUA), prevede, printre altele, suspendarea dezvoltărilor rusești în domeniul armelor hipersonice și al rachetelor bazate pe noi principii fizice, precum și atragerea Chinei în negocierile privind prelungirea Tratatului START-3.

“Natura cererilor adresate Rusiei nu corespunde intereselor stabilității strategice și, prin urmare, nu va fi posibilă adoptarea unui document-cadru în condițiile puse de către SUA”, a rezumat Riabkov.

Dacă Rusia refuză să semneze urgent un astfel de memorandum, comentează publicația ”Vzgliad”, Statele Unite se vor retrage, în cele din urmă, din Tratatul START-3. Acest lucru se va exprima, în primul rând, prin reconversia (reutilarea) armelor care au fost demontate de la submarinele americane și de la bombardierele strategice, în conformitate cu tratatul. Focoasele scoase anterior din ele se vor întoarce la rachetele intercontinentale. SUA nu le-au distrus, precum a făcut-o URSS-ul gorbaciovist, ci le-au depozitat cu atenție.

Potrivit unor estimări aproximative, ca urmare a acestei manipulări atât de simple, Statele Unite vor putea dubla rapid numărul de focoase de pe purtătoarele strategice, până la 3000 de unități. Se presupune că Federația Rusă, ca răspuns, ar putea crește arsenalul ei cu aproximativ 500 de focoase și ajunge la un total de 2000 de unități.