Mihail Popov: Arctica are însemnătate militaro-strategică

Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Mihail Popov (în imagine), a vorbit, într-un interviu acordat agenției Interfax, despre pericolele care amenință securitatea națională în Oceanul mondial, despre Marina Militară a Rusiei (VMF), despre problemele acesteia și căile de rezolvare.

Foto: Serviciul de presă al Consiliului de Securitate al Rusiei

– Care sunt, după părerea dumneavoastră, principalele amenințări?

Mihail Popov: – Dacă este să vorbim despre amenințări, se constată continuarea procesului de transformare a actualului sistem global și regional de securitate, reducerea rolului institutelor internaționale și dorința Statelor Unite de a folosi situațiile de criză pentru păstrarea statutului lor de lider global și fragilizarea potențialelor politice și economice ale ”centrelor de forță” concurente. În multe regiuni ale lumii se observă o creștere a potențialului conflictual, acutizarea divergențelor de natură politică, socială și economică. Toate acestea contribuie la intensificarea instabilității sistemelor mondiale, politic și economic.

Nu pot să nu amintesc de pandemia de coronavirus, care, potrivit estimărilor, va avea, în 2020, un impact asupra unora dintre direcțiile funcționale concrete ale activității marine, cum ar fi, spre exemplu, transportul maritim de călători, turismul fluvial și maritim.

– Cum estimează Consiliul de Securitate starea Marinei Militare a Rusiei?

Mihail Popov: – Doctrina forțelor navale include activitatea Marinei Militare în categoria celor mai înalte priorități ale țării și constituie parte a activității militare a statului desfășurate în Oceanul mondial, cu scopul de a preveni agresiuni împotriva Rusiei și de a apăra interesele ei naționale.

Planul de luptă al VMF pe 2019 a fost îndeplinit în totalitate. A crescut durata medie a misiunilor pe distanțe lungi, dar și intensitatea serviciului de luptă al navelor și al submarinelor – purtătoare de arme de mare precizie, cu rază lungă de acțiune.

După o pauză îndelungată, aviația Marinei Militare a Rusiei a reluat zborurile cu îndeplinirea unor misiuni practice în zone maritime și oceanice îndepărtate. În cadrul serviciului său militar, VMF rezolvă cu succes misiunile de apărare a intereselor naționale ale Federației ruse în regiuni importante, din punct de vedere operativ, ale Oceanului mondial.

În plus, VMF asigură securitatea navigației navelor rusești și a altor tipuri de activități economice pe mare. Spre exemplu, în cadrul proiectului Nord Stream-2, navele Marinei Militare au asigurat deplasarea navei de așezare a conductelor, ”Akademik Cerski” și a navelor de aprovizionare ”Ostap Șeremet” și ”Ivan Osipenko” din Vladivostok în Kaliningrad. Această măsură a fost determinată de riscurile unor acțiuni provocatoare din partea anumitor state.

Operațiunile forțelor navale sunt exersate în timpul manevrelor, cu folosirea celor mai noi metode de luptă pe mare pentru distrugerea grupărilor de nave, a obiectivelor de coastă ale inamicului, cu utilizarea unor modele de arme convenționale și de mare precizie, în condiții de rezistență activă a inamicului.

Într-un cuvânt, există toate motivele să credem că Marina Militară demonstrează, în etapa actuală, o dezvoltare dinamică, își extinde aria geografică a prezenței sale în Oceanul mondial, reprezintă unul dintre factorii cheie în asigurarea securității militare a statului nostru.

– În ultimii ani, Rusia își întărește Flota de Nord și dezvoltă infrastructură militară în Arctica. Se prognozează o creștere a noilor amenințări în zona arctică?

Mihail Popov: – În Arctica se intersectează, astăzi, interese geopolitice, geostrategice și economice ale principalelor puteri ale lumii. Topirea ghețarilor arctici provocată de încălzirea globală ușurează accesul la potențialul extrem de bogat al Arcticii și deschide perspective colosale în domeniul exploatării minereurilor. Arctica are, de asemenea și o mare importanță militară și strategică. Potențialul economic al Arcticii este determinat nu doar de uriașele rezerve de hidrocarburi, dar și de oportunitățile din sfera comerțului internațional. În acest caz este vorba, desigur, de Calea Maritimă de Nord.

Procesul de explorare a Arcticii permite Rusiei să-și sporească ponderea în schimbul comercial mondial, suplimentează și decongestionează magistralele de transport terestru, deschide perspective de creștere a rolului Rusiei în schimburile comerciale din regiunea Asia-Pacific.

În condițiile date, nu doar Rusia, dar și Canada, Danemarca, Norvegia, Spania, Statele Unite, Suedia, Finlanda încearcă să se folosească de noile oportunități din Arctica. Un interes tot mai ridicat pentru resursele și potențialul strategic al regiunii îl manifestă China și o serie de altă țări, situate departe, geografic vorbind, de zona în discuție.

Statele Unite doresc să monitorizeze permanent Flota de Nord a Rusiei, activitățile din zona arctică a Rusiei. În acest scop, se efectuează zboruri de strângere de informații, marșuri ale navelor de luptă și ale submarinelor Marinei Militare americane și ale NATO. La îndeplinirea acestor misiuni de spionaj sunt cooptate și nave de cercetare științifică.

– Care sunt interesele și misiunile Rusiei în Mediterana?

Mihail Popov: – Doctrina forțelor navale stabilește că fundamentul politicii marine naționale în Mediterană îl constituie rezolvarea unor misiuni pe termen lung, printre care promovarea unui curs de transformare a regiunii într-o zonă de stabilitate politico-militară și de bună vecinătate, asigurarea unei suficiente prezențe militare marine permanente a Rusiei, precum și dezvoltarea navigației de croazieră din porturile Crimeea și din regiunea Krasnodar în țările bazinului mediteraneean.

În virtutea acestei abordări, navele VMF îndeplinesc misiuni de luptă în partea de est a Mării Mediterane. Este asigurată o prezență militară neîntreruptă în zona de tensiuni politice și militare din regiunea Siriei.

– Care sunt problemele cu care se confruntă, în prezent, Rusia în activitățile de pe mare? Cum se rezolvă acestea?

Mihail Popov: – Este vorba, în primul rând, de perfecționarea infrastructurii activităților maritime, cu accent prioritar pe porturi. Nu pot să nu amintesc de protecția mediului înconjurător – sunt cazuri în care autoritățile portuare nu respectă cerințele legislației de protecție a mediului înconjurător. Abaterile din domeniul gestionării deșeurilor de producție și de consum demonstrează absența unui control adecvat din partea serviciilor portuare a circulației deșeurilor care se formează pe teritoriul porturilor.

Tragedia de la Beirut, din august, reprezintă dovada clară a unde poate duce neglijența și lipsa de responsabilitate a serviciilor portuare, care au permis ca o încărcătură deosebit de periculoasă să fie păstrată în condiții neadecvate. Asta trebuie să preocupe nu doar porturile noastre, dar și porturile din întreaga lume.

Rămân de actualitate chestiunile legate de deversarea produselor petroliere în apele mărilor, consecință a unei dotări insuficiente a navelor și vapoarelor cu separatoare pentru prelucrarea apei uleioase, cu sisteme de acumulare și purificare a apelor uleioase, consecință a încălcării regulilor de siguranță a petrolierelor.

În privința construcției de nave, se impune creșterea cererii pentru producția civilă, al cărei volum rămâne relativ scăzut. O cerere care trebuie să apară atât pe piața internă, cât și pe piețele externe. Multe probleme există în domeniul modernizării capacităților de producție. Este vorba, în primul rând, de probleme ce țin de dotarea întreprinderilor cu mașini-unelte de înaltă tehnologice. Se lucrează mult și în privința implementării tehnologiei digitale în activități de proiectare, producție și financiar-economice ale întreprinderilor și organizațiilor.
O mare parte dintre navele de cercetare științifică au nevoie de reparații sau trebuie înlocuite. Se lucrează și pe această linie.