Microfon, în mașina atașatului militar al Rusiei în Olanda
17/08Experți ruși: Peste 50% dintre IMM-uri nu au avut pierderi în pandemie
18/08”Disperarea președintelui Belarusului”. De ce l-a sunat din nou Lukașenko pe Putin
Comunicatul publicat de Kremlin, după convorbirea telefonică purtată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu Aleksandr Lukașenko, preciza că interlocutorii au analizat situația din Belarus după alegerile prezidențiale din 9 august din această țară.
Potrivit textului, partea rusă și-a confirmat ”disponibilitatea de a ajuta la rezolvarea problemelor apărute, pe baza principiilor Tratatului privind Statul Unional, precum și – în caz de necesitate – pe linia Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB). Analiștii ruși explică:
”În Tratatul privind Statul Unional nu există prevederi referitoare la acordarea de ajutor militar. Iar, la articolul 2 din Tratatul privind Securitatea Colectivă se arată că, în cazul unei amenințări la adresa suveranității, integrității teritoriale și a stabilității trebuie întreprinse, în primul rând, consultări între țările membre ale organizației. Probabil, astfel de discuții se poartă deja, dar se pare că Lukașenko vrea ceva mai mult”, crede politologul Gheorghi Bovt.
În opinia lui, Lukașenko insistă pe ideea amenințărilor din afară, vorbind constant despre exercițiile organizate de NATO la granițele cu Belarus, despre instigatori din Vest, teză pe care, probabil, i-a oferit-o și lui Putin, cu scopul de a activa inclusiv forțele armate ale ODKB.
”Mai ales că Rusia și Belarusul au ce apăra. Cel puțin două importante obiective militare strategice rusești se află pe teritoriul Belarusului: stația de monitorizare și avertizare a atacurilor cu rachetă de la Baranovici și ”Valeika”, de lângă Minsk – stația de coordonare a submarinelor cu proiectile nucleare la bord”, a adăugat analistul.
Politologul Fiodor Lukianov, șeful Consiliului pentru politică externă și de apărare, afirmă că nu va exista un amestec direct al ODKB, pentru că organizația nu intervine din cauza unor tulburări interne. ”Nu sunt multe variante, dar trebuie să fie o intervenție din partea unor forțe occidentale ostile, cum ar fi, spre exemplu, Polonia. Dar și atunci, KGB-ul belarus sau alte structuri corespunzătoare ar trebui să vină cu dovezi că așa se întâmplă și că există pericolul de destabilizare a țării. Până atunci, însă, eu cred că este, mai degrabă, un joc din partea lui Lukașenko, în încercarea acestuia de a spune și Occidentului, dar și auditoriului său intern că: ”Dacă nu
vor fi eu, va fi Putin, chiar vreți asta?”, a apreciat Lukianov.