Experți: După proteste, Lukașenko va continua măsurile severe

După acțiunile de protest spontane desfășurate în Belarus, pe fondul alegerilor pentru șefia țării, președintele Aleksandr Lukașenko va continua să meargă pe calea ”măsurilor severe”, liberalizarea fiind prea puțin probabilă, a declarat, pentru RIA Novosti, directorul-adjunct al Institutului pentru CSI, Vladimir Jarihin. La rândul lui, politologul Gleb Pavlovski prezintă un tablou cu totul sumbru.

”După părerea mea, este mult mai probabil ca Lukașenko să meargă pe calea măsurilor severe în detrimentul liberalismului. Și asta, pentru că opoziția politică nu are un lider serios, ceea ce înseamnă că nu are cu cine să negocieze”, a explicat Vladimir Jarihin.

Potrivit politologului, și înaintea alegerilor prezidențiale din Belarus s-au desfășurat acțiuni ”nu fără incidente”, dar, de data aceasta, principalul catalizator al stării protestatare a fost chiar principalul candidat, adică însuși Lukașenko. ”Pe de o parte, mulți oameni au obosit, fără îndoială, să-l vadă în fruntea țării și ar vrea schimbări, inclusiv în conducere. Pe de altă parte, însă, numeroși alegători, în pofida acestei oboseli și nemulțumiri față de acțiunile lui, au votat în favoarea lui ca garant al unor strânse legături economice și politice cu Rusia”, crede Jarihin.

În opinia lui, acțiunile întreprinse în ultimele luni de Lukașenko, în privința Rusiei, ”au făcut această parte a electoratului să tresară”.
«Percepția lui Lukașenko drept ”răul inevitabil”, ca o completare la necesitatea relațiilor strânse cu Rusia, s-a sfărâmat. Cei care nu îl priveau pe președintele belarus de pe alte poziții, l-au votat cu mult mai puțin entuziasm», a comentat expertul rus.

Referindu-se la viitorul relațiilor ruso-belaruse, Jarihin nu a exclus posibilitatea ca Lukașenko să dispună eliberarea cetățenilor ruși arestați la Minsk. «Să spunem, însă, lucrurilor pe nume: nu vom obține așteptatele scuze din partea lui Lukașenko. Nu este genul. Cu Lukașenko în fruntea statului, nu vor mai exista relații simple și clare cu Rusia. Este posibil să continue un fel de ”care pe care” în relațiile noastre economice», a subliniat interlocutorul agenției RIA Novosti.

La rândul său, cunoscutul politolog Gleb Pavlovski a apreciat, într-un interviu acordat cotidianului ”Moskovski Komsomoleț”, că ”revoltă” sau ”revoluție” sunt metafore inutile în cazul Republicii Belarus. «Cred că adevăratul test de forță începe luni. Dar, pentru asta, în proces trebuie să se implice oameni mai moderați. Omul de rând trebuie să se trezească și să vadă că votul lui a fost, pur și simplu, anulat. Asta ar fi una. A doua – structurile de forță sunt, deocamdată, loiale lui Lukașenko. Și nu este exclus ca ele să fie dispuse să meargă mai departe.

Însă, realitatea este că, dorind să obțină garanții, Lukașenko a organizat alegeri în ale căror rezultate nu crede nimeni. Nu cred nici măcar cercurile din aparatul de conducere ce-i mai sunt fidele. Cu istericalele din ultimele luni, Lukașenko le-a insuflat tuturor convingerea fermă că prăbușirea susținerii lui are un caracter de-a dreptul înfricoșător.

Prin operațiunea lui specială și toxică legată de ”mercenari”, Lukașenko a distrus complet încrederea față de el inclusiv din partea Moscovei. Indiferent de cum au ajuns ei la Minsk, este absolut evident că Lukașenko a decis să încerce la modul cel mai serios varianta cursului anti-Moscova. Iar eu suspectez faptul că el nu are altă ieșire decât să continue acest curs.
Practic, este vorba despre o confiscare prin forță a puterii. Nu este de glumit cu astfel de chestiuni, pentru un autoritarism electoral – trecerea la o pură guvernare prin forță. Ceea ce înseamnă că trebuie să justifice, într-un fel. Și cum ar putea el justifica așa ceva? Cu tineretul, cu hipsterii din Minsk? Nu, trebuie ceva mai serios. Este de la sine înțeles că nu a existat influență occidentală asupra alegerilor. De aceea, eu cred că va încerca să joace cartea rusofobă. Mai precis, cartea moscofobă…»

Întrebat dacă, în aceste condiții, Lukașenko are șanse să rămână la putere încă cinci ani, Gleb Pavlovski a răspuns: ”Nu cred că e cazul să vorbim despre cinci ani în situația dată. Pentru a mai rămâne încă cinci ani în această poziție, trebuie să jonglezi cu mare abilitate. Iar Lukașenko nu pare omul care să știe să jongleze. După rezultatele acestor alegeri, poziția lui a slăbit în mod catastrofal, iar aparatul regimului nu are deloc intenția de a se prăbuși odată cu el.

Nu este un personaj comod pentru aparat. Îl împiedică să supraviețuiască. De aceea, se poate presupune că aparatul va încerca să scape de el, într-un fel sau altul. Nu este deloc exclus. Lukașenko a creat o mare problemă și pentru sine, și pentru Moscova, și pentru Bruxelles. Nici Europa nu știe ce să facă. Este de la sine înțeles că nu este pregătită să accepte cu brațele deschise pe cineva care se ocupă cu astfel de treburi”.

În ceea ce privește Moscova, și pentru ea ”situația este foarte proastă”, spune analistul. Și explică: ”Moscova pierde ultimul aliat puternic. Dar Moscova trebuie să aleagă. Fie să accepte situația și să plătească din banii ei un regim incapabil să se mai întrețină. Iar să ții un astfel de regim este foarte greu, după cum a demonstrat povestea cu Ianukovici (Viktor Ianukovici, fostul președinte al Ucrainei, n.r.)”, spune Gleb Pavlovski. Sau, a continuat el, Moscova ar trebui să procedeze altfel. ”Spre exemplu, de ce nu ar pune sub semnul îndoielii rezultatul alegerilor? În ultimă instanță, Rusia nu a avut observatori oficiali. Prin urmare, Moscova poate spune că nu poate nici să confirme, dar nici să infirme aceste cifre. Va fi o lovitură foarte dură pentru poziția lui Lukașenko”, a apreciat politologul.

Întrebat dacă Lukașenko va rezista, pentru moment, la cârma țării, analistul a subliniat că, în cazul de față, este greu de prognozat o revoluție. ”Chiar și atunci când ele încep în mod real, nu este deloc clar cum se vor comporta oamenii în continuare. Și nici ce va face Lukașenko nu este clar. Să nu uităm, totuși, că este omul care, la timpul său, și-a disciplinat aparatul de forță cu asasinate misterioase. Încă nu se știe de ce mai este în stare”, a atras atenția Gleb Pavlovski.

”Deocamdată, dă dovadă de mare prostie. Trebuie să fii cu adevărat scos din minți de panică dacă te sperie câteva zeci de procente din voturi”, spune analistul, apreciind că există ”simptome indirecte că situația tinde să scape de sub control. Când șeful Comisiei Electorale Centrale anunță, chiar la începutul operațiunii de numărare a buletinelor, că un candidat a învins, acest lucru denotă o mare nervozitate.

Am văzut așa ceva la Kiev. Cred că, într-o primă fază și folosind aparatul de forță, va putea menține situația la Minsk. Dar, ce se va întâmpla în alte orașe? Evenimentele evoluează cu rapiditate. Este ceva caracteristic pentru asemenea regimuri: mulți ani instabilitatea din umbră este ascunsă, este băgată sub preș, după care iese în toată splendoarea ei”, consideră Gleb Pavlovski.