MAE rus: competiția pentru trupele SUA arată criza de securitate din Europa

Competiția țărilor est-europene pentru dreptul de a găzdui trupe SUA nu le va consolida securitatea, a declarat vice-ministrul rus al Afacerilor Externe, Aleksandr Grușko, într-un comentariu dedicat împlinirii a 45 de ani de la semnarea Actului final al Conferinței pentru Securitate și Colaborare în Europa.

«Ceea ce vedem astăzi – tentative de a dobândi supremația militară și dorința de a-și consolida securitatea prin dobândirea acestei supremații – sunt tendințe deosebit de periculoase și au un caracter de destabilizare și, cu siguranță, nu vor întări securitatea nimănui, nici măcar a acelor state care, astăzi, se declară ”pe linia frontului” și, la 45 de ani de la semnarea Actului final de la Helsinki, se întrec pentru dreptul de a găzdui pe teritoriul lor trupe americane», a spus diplomatul rus. ”Este principalul indicator al acelei situații de criză apărută în sfera securității europene”, a adăugat interlocutorul agenției TASS.

În opinia lui Grușko, tentativele de a obține supremație militară în Europa pot conduce la aceeași situație precum cea din vremurile Războiului Rece.

”După părerea mea, problema este că, mai devreme sau mai târziu, lumea va trebui să înțeleagă că, dacă nu se bazează pe respectarea intereselor legitime ale țărilor regiunii OSCE, o astfel de politică este contraproductivă. Orice demers ce contravine acestei logici subminează securitatea europeană și subminează securitatea tuturor țărilor care încearcă, astăzi, să dobândească supremație militară. Nu vor obține așa ceva, dar pot ajunge într-o situație similară celei din perioada Războiului Rece, cu toate consecințele pentru propria lor securitate”, a adăugat vice ministrul de Externe.

Grușko este de părere că principiile înscrise în Actul final de la Helsinki, inclusiv indivizibilitatea securității și neamestecul în treburile interne, își păstrează actualitatea și în Europa zilelor noastre.

”Actul final de la Helsinki își păstrează semnificație perenă”, a spus el. «De fapt, el a marcat schimbarea de paradigmă a dezvoltării europene generale: s-au deschis căi de renunțare la schemele Războiului Rece, la confruntarea ideologică, s-au format condiții pentru crearea unui sistem real de securitate colectivă. Dacă privim situația actuală de pe aceste poziții, observăm că obiectivele formulate de ”părinții-fondatori” ai Actului final de la Helsinki nu și-au pierdut absolut deloc din actualitate. Dimpotrivă, se poate afirma, cu certitudine, că acele 10 principii elaborate atunci trebuie să reprezinte țesătura însăși a colaborării europene».

După cum a spus înaltul diplomat rus, principiile stabilite atunci, de neamestec în treburile interne și de indivizibilitate a securității -”de care Occidentul a cam uitat și, pe care, de-a lungul multor ani, le-a pus sub semnul îndoielii – acum, aceleași țări occidentale, le folosesc ca un scut”. ”Rusia s-a ridicat mereu în apărarea acestor principii. Considerăm că securitatea europeană trebuie să fie numai europeană. Nu poate fi securitatea unora împotriva altora. Ea trebuie să fie inclusivă, atotcuprinzătoare și, cel mai important, să se bazeze pe principiul indivizibilității securității, ceea ce presupune că nimeni nu își întărește securitatea pe seama securității altora”.

Întrebat ce se poate face astăzi pentru consolidarea securității europene, în condițiile în care continuă dezvoltarea infrastructurii NATO în Europa de Est, iar statele acestei regiuni au intrat, practic, într-o competiție pentru dreptul de a găzdui trupe americane, Grușko a răspuns că este greu de imaginat că lucrurile se vor îndrepta prin semnarea unor documente de genul Actului final de la Helsinki. ”Problema nu este, cred, în semnarea unor noi documente, pentru că observăm cum, în ultimul timp, nu numai documentele politice obligatorii sunt încălcate cu ușurință, dar SUA, spre exemplu, se retrag din tratate fundamentale, obligatorii din punct de vedere juridic și care, de-a lungul anilor, au constituit baza securității militare europene”, a continuat diplomatul rus.

În același timp, Grușko a arătat că reprezentanții multor țări afirmă, deja direct, că ”securitatea europeană împotriva Rusiei și fără Rusia este imposibilă”. ”Când aceasta va deveni o tendință predominantă în țările vest-europene, atunci se va deschide, poate, oportunitatea pentru relansarea tentativelor de formare a unei carcase rezistente a securității europene”, a arătat Grușko.