Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Aleksandr Grușko/ Foto: TASS
– Credeți că este probabilă redislocarea armelor nucleare din Germania în Polonia? Care ar fi acțiunile părții ruse, în cazul punerii în aplicare a unui astfel de plan, având în vedere că acest lucru ar încălca Actul fundamental Rusia-
NATO?
A.Grușko: – Urmărim cu atenție acest lucru. Actul fundamental Rusia-NATO consacră angajamentul strict al țărilor alianței de a nu schimba structura și geografia amplasării armelor nucleare și a infrastructurii aferente. Desigur, aș dori să sper că acest angajament va fi respectat. Dar, acțiunile administrației americane – pentru a o spune ușor – extind, oarecum, ideea privind limitele posibilului. Prin urmare, nu există siguranță.
Dacă vom vedea o mișcare către concretizarea unor planuri sau o pregătire corespunzătoare, vom lua toate măsurile de precauție necesare, inclusiv de natură militară, pentru a ne asigura securitatea.
– Adică, Rusia va ieși din Actul fundamental?
A.Grușko: – Cred că, pur și simplu, ar fi sentința dată acestui document.
– Reiese că este distrus Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa (CFE); nu mai există Tratat privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune (INF), Statele Unite s-au retras din Tratatul Cer Deschis (DON) și se pare că Tratatul START-III miroase a colivă. În plus, acum, și Actul fundamental Rusia-NATO? Se pare că, în domeniul controlului asupra armamentului, s-a instaurat haosul! Cum poate fi depășită această situație?
A.Grușko: – Da, este haos. Și, în această direcție se îndreaptă SUA. Dacă vorbim despre pilonii pe care se sprijinea sistemul de securitate militară din Europa, atunci, uitați-vă la politica americană din ultimii ani. Totul a început prin faptul că Statele Unite au sabotat ratificarea Acordului de adaptare a Tratatului CFE, “piatra de temelie” a securității europene, așa cum este consemnat în preambulul acestuia. Apoi, s-au retras din Tratatul INF – iarăși, se părea că nimeni n-ar fi putut să atenteze asupra acestui acord. Acum – fără niciun motiv, retragerea din Tratatul Cer Deschis. Și, dacă se va întâmpla ceea ce spuneți, adică redislocarea armelor nucleare tactice, atunci, aceasta ar putea deveni o “lovitură de grație”.
Până acum, în afară de aluziile la astfel de scenarii, nimeni nu a anunțat vreo înțelegere privind acest subiect. Dar, luând în considerare modul rușinos – fără a ține cont de interesele nimănui – în care procedează Statele Unite, o astfel de probabilitate nu poate fi exclusă.
– În acest caz, Rusia ar putea, și ea, să-și reamplaseze armele nucleare tactice spre granițele NATO?
A.Grușko: – Vor fi luate toate măsurile necesare. Am declarat deja că, dacă în Europa nu vor fi rachete americane cu rază medie și mai scurtă de acțiune, nici noi nu le vom desfășura. Dar, imediat ce astfel de rachete își vor face apariția, vom amplasa și noi. Și, acele țări care, astăzi, literalmente luptă pentru prezență militară americană sub orice formă, pentru statutul de state ”din linia întâi” – iar, aici mă refer la Polonia și Țările Baltice, trebuie să înțeleagă toate implicațiile unei astfel de alegeri, din punctul de vedere al propriei securități și al securității aliaților lor.
– Dacă Rusia întreține discuții cu NATO, solicită explicații în legătură cu consolidarea componentei de apărare antirachetă în Polonia?
A.Grușko: – Înainte am discutat, chiar au existat inițiative pentru crearea unui sistem comun de apărare anti-rachetă. Dar, astăzi, ce este de discutat? Planurile sunt în curs de implementare, iar, în 2021, ar trebui finalizată crearea unei baze de rachete în Polonia, cu lansatoarele MK-41. Acest lucru va tulbura și mai mult echilibrul și va crea o amenințare directă pentru interesele Federației Ruse, în special, având în vedere faptul că, la mai puțin de două săptămâni de la părăsirea Tratatului INF, americanii au testat rachete de croazieră cu baza la sol.
Problema se agravează doar. În România, sistemul este deja gata, acolo sunt deja instalate lansatoarele MK-41, care sunt universale și din care pot fi lansate rachete de diferite destinații. Cu aceleași lansatoare de rachete MK-41 sunt echipate navele americane având sistemul de apărare antirachetă ”Aegis Ashore”. Aceste sisteme pot fi încărcate și cu Tomahawk-uri, adică rachete cu rază medie de acțiune ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei. Toate acestea, desigur, sunt luate în considerare în procesul de planificare în domeniul apărării.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Nu cred ca sistemele antirachetă din România și Polonia ar fi o problema pentru armele pe care le are si le dezvoltă Federația Rusă. Daca Rusia are rachete mai bune și invincibile nu ar trebui sa se teama. Vremea americanilor s-a cam dus vin pe turnantă China.