The Independent: Puterea lui Putin nu reprezintă nici pe departe toată miza pusă în joc

Recent, Rusia a sărbătorit 75 de ani de la Victoria Armatei Roșii asupra Germaniei fasciste printr-o grandioasă Paradă militară. Această demonstrație de patriotism sponsorizat de stat a servit drept preludiu pentru săptămâna în care cetățenii ruși au votat, în cadrul referendumului național privind modificarea textului Constituției, scrie Mary DEJEVSKY într-un articol publicat în ziarul britanic The Independent.

Vă gândiți, probabil, că, iată, acești ruși supuși și Președintele lor îmbătat de putere încearcă, din nou, să se laude în țara lor nefericită, unde viața omului nu valorează nimic. Dar, dați-mi voie să vă propun o altă interpretare a acestei situații.

De acord, Parada poate fi, într-adevăr, privită ca un truc original menit să ridice ștacheta. De acord, unul dintre amendamente îi va permite lui Putin să reducă la zero toate mandatele lui prezidențiale de până acum. Aici, însă, trebuie făcute două precizări substanțiale. În primul rând, chiar dacă atenția generală – în special peste hotare – este concentrată pe ideea că Putin încearcă să obțină posibilitatea de a rămâne în funcția supremă până la sfârșitul vieții, nu este nici pe departe întreaga miză pusă în joc.

Alte modificări garantează pensii și diferite beneficii fiscale, schimbând, de asemenea, echilibrul dintre verigile legislativă și executivă ale puterii, în așa fel încât o parte dintre prerogativele președintelui sunt transferate organelor legislative ale țării. Grație apariției noii generații de alegători, eliberați de bagajul trecutului sovietic, acest lucru ar putea transforma viitoarea Rusie într-o țară asemănătoare, în mare parte, cu o democrație parlamentară.

A doua precizare constă în faptul că istoria recentă ne propune altă argumentație pentru introducerea unor asemenea modificări în Constituție, ce-i permit lui Putin să rămână la Kremlin până când va trece, deja, de 80 de ani. Mă îndoiesc că Putin va candida din nou la președinție în 2024.

Și, acum, despre noul coronavirus. Impresia creată de reportajele privind situația epidemiologică din Rusia conduc la convingerea că Rusia a făcut față acestei nenorociri mai rău decât multe alte țări. Dar, dacă este să privim indicii Rusiei comparativ cu indicii altor state, tabloul nu arată chiar așa de rău. Referindu-ne la situația generată de noul virus în Rusia, pe mine m-au uimit nu atât cifrele reale, ci cât de mult a coincis modelul de abordare al Rusiei – de la Kremlin în jos – cu modul de abordare al multor state europene. Putin s-a străduit să treacă în plan secund, ceea ce nu a făcut niciodată în condiții de criză, până acum. Primarii și guvernatorii de regiuni au primit posibilitatea de a decide singuri, independent, soluțiile ce se impun pe baza situației de la fața locului.

Se poate încerca o evaluare a gradului până la care Rusia se străduiește să se comporte, practic, ca orice altă țară – de la atitudinea autorităților ei și reacția cetățenilor, de la modificările constituționale chemate să-i permită actualului președinte să rămână la putere până la sfârșitul vieții, până la Parada militară, ce-ar putea fi ultima de acest gen. S-ar putea întâmpla ca Putin să lase, așa cum, poate, speră, o Rusie mult mai ”normală” în comparație cu Rusia pe care a primit-o în urmă cu 20 de ani, când s-a instalat la Kremlin?