”Până la Moscova, ajunge sigur”: Ce vor să instaleze americanii în Europa

Statele Unite intenționează să ridice gradul de confruntare cu rachete nucleare cu Rusia, anunță publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând surse proprii din conducerea Alianței Nord-Atlantice. Ziarul afirmă că, la recenta lor reuniune, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat o nouă abordare privind descurajarea nucleară, aliații europeni ai SUA fiind, acum, dispuși să găzduiască pe teritoriul lor rachete cu rază medie de acțiune. Ce pericol amenință Rusia și lumea, într-un material RIA Novosti.

Înlocuirea focoaselor

Oficial, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat doar că Alianța va întări apărarea antiaeriană și antirachetă. Potrivit spuselor sale, multe țări NATO vor să cumpere sisteme americane Patriot, capabile să intercepteze și să distrugă ținte balistice. În același timp, el a subliniat că nu se are în vedere ca în Europa să fie desfășurate rachete nucleare cu staționare la sol.

Ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung susține, însă, că secretarul general nu spune tot adevărul. Potrivit interlocutorilor publicației, participanții la întrevedere și-au dat, deja, acordul pentru desfășurarea unor performante rachete americane cu rază medie de acțiune, cu încărcătură convențională. În cazul escaladării confruntării cu Rusia, focoasele lor vor fi înlocuite cu unele nucleare.

După cum a declarat sursa publicației germane, este un semnal pentru Rusia că țările NATO sunt gata să folosească arma atomică în faza timpurie a unui potențial conflict. Măsurile sunt răspuns la apariția în arsenalul Moscovei a rachetei de croazieră 9M729, ce intră în componența sistemului operativ-tactic Iskander și care, în opinia analiștilor NATO, poate fi echipată cu focos nuclear.

În acest context, RIA Novosti amintește că Statele Unite s-au retras din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune (INF) în august 2019, din cauza 9M729. Rusia a respins toate pretențiile. Însă, doar câteva săptămâni mai târziu, americanii au testat, mai întâi, prototipul unei rachete de croazieră, după care, al unei rachete balistice cu rază medie de acțiune cu staționare la sol. Acest lucru a demonstrat că SUA s-au pregătit dinainte pentru retragerea din INF, iar noul proiectil rusesc a fost folosit doar ca pretext.

Dezarmarea Rusiei

Dacă informația presei germane se confirmă, lumea va ajunge din nou în pragul unui război rece și Moscova va trebui să caute metode de a contracara noile provocări. Nu trebuie puse la îndoială intențiile agresive ale Washingtonului. Astfel, încă din luna mai, ambasadorul Statelor Unite la Varșovia, Georgette Mosbacher, a declarat că autoritățile de la Casa Albă analizează posibilitatea de a-și muta bombele nucleare din Germania în Polonia – mai aproape de granițele Rusiei. De fapt, rachetele cu rază medie de acțiune în Europa constituie o amenințare destul de mare.

”Acest lucru va conduce la o gravă escaladare pe întreg continentul, ca în anii războiului rece”, a explicat, pentru RIA Novosti, expertul Iuri Liamin. La o astfel de armă, timpul de zbor până la Moscova și alte orașe din partea centrală a Rusiei este considerabil mai scurt decât la rachetele balistice intercontinentale, lansate din SUA. Prin urmare, se reduce posibilitatea de manevră și de rezolvare a conflictului pe cale pașnică în cazul unei agravări a situației internaționale”.

Când durata de zbor este de 5-10 minute, este deja târziu să ajungi la vreo înțelegere și nu mai rămâne decât să apeși ”butonul nuclear”, pentru răspuns. Liamin a subliniat că, de altfel, INF a fost încheiat tocmai din cauza pericolului ridicat pe care îl reprezintă rachetele cu rază medie și mică de acțiune.

”Tentativele americanilor de a ataca dispozitivele noastre de lansare , punctele noastre de comandă și centrele de comunicații cu rachete echipate cu focoase convenționale sunt posibile, dar puțin probabile”, a apreciat, la rândul lui, doctorul în științe militare Konstantin Sivkov.

”Nu vor reuși mare lucru, iar Rusia, drept răspuns, va lovi cu toată puterea arsenalului strategic. De aceea, dacă americanii vor amplasa rachete în Europa, vor fi numai nucleare. Ideea este de a dezarma Rusia, de a o priva de potențialul unei riposte și de posibilitatea lansării atacurilor de întâmpinare. Trebuie înțeles foarte clar că SUA se pregătesc pentru un război nuclear. Iar amplasarea de rachete cu rază medie de acțiune este, din punctul lor de vedere, absolut logică. A fost doar o chestiune de timp. Se pare că, în sfârșit, i-au convins pe aliații europeni”.

Zonele de desfășurare

Deocamdată, experții nu se încumetă să estimeze în ce țări vor fi aduse rachetele. Nu este exclus să fie reactivată infrastructura rămasă din perioada războiului rece.

În Europa, au fost desfășurate arme nucleare americane la mijlocul anilor ’50 – atunci au fost bombe de aviație și muniție pentru sistemele de artilerie. Conducerile NATO și SUA contau să răspundă cu ele în cazul unui conflict de amploare cu țările Organizației Tratatului de la Varșovia, care dețineau un avantaj pe linia armamentului convențional.

Primele rachete cu rază medie de acțiune Jupiter au fost amplasate de americani în Turcia, în anul 1961. A fost principala cauză a Crizei rachetelor din Cuba, când URSS a deplasat armament similar în Cuba. În anii ’80, ca răspuns la punerea în stare de luptă a rachetelor sovietice ”Pioner”, americanii au desfășurat, în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia și Germania, rachete balistice Pershing-2 și de croazieră Tomahawk.

De atunci, multe s-au schimbat, desigur. Majoritatea statelor Organizației Tratatului de la Varșovia au aderat la Alianța Nord-Atlantică, structură care s-a apropiat de granițele Rusiei. De aceea, nu poate fi exclusă apariția rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa de Est.
Informația obținută de Frankfurter Allgemeine Zeitung a fost confirmată indirect, zilele trecute, de reprezentantul special al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingsea. El a declarat că SUA nu văd variante pentru introducerea unui moratoriu asupra rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune ce intrau, anterior, sub incidența INF. În opinia șefului Comisiei senatoriale pentru politică informațională și colaborare cu presa, Aleksei Pușkov, europenii ”au făcut jocurile” Washingtonului, iar acum riscă să devină, din nou, ostaticii americanilor, cum s-a întâmplat în timpul crizei rachetelor din anii ’80.