Ambasadorul Valeri Kuzmin, despre votul constituțional național: Pentru o mai bună construcție statală, pentru o viață de zi cu zi a rușilor mai bună

În ajunul principalei zile de vot constituțional național din Rusia, 1 iulie, Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, răspunzând întrebărilor ziariștilor cu privire la modificările aduse Constituției țării sale, a prezentat cele mai importante prevederi ale noii versiuni a Constituției, precum:

– interdicția de a înstrăina părți din teritoriul țării noastre, precum și de a îndemna la astfel de acțiuni;
– dreptul Federației Ruse la succesiune, față de URSS, asupra teritoriilor ei, inclusiv statutul de membru în organizații internaționale;
– constatarea succesiunii în dezvoltarea statului rus, a unității lui statale istoric formate, pe baza istoriei milenare și a păstrării memoriei strămoșilor și a credinței în Dumnezeu;
– crearea de condiții pentru dezvoltarea multilaterală –spirituală, morală, intelectuală și fizică – a copiilor, educarea lor în spiritul patriotic, creșterea simțului civic și a respectului lor față de vârstnici, ca una dintre cele mai importante priorități ale politicii de stat;
– statutul limbii ruse ca limba unui popor formator al statului, care face parte dintr-o uniune multietnică de popoare ale Federației Ruse, având drepturi egale;
– apărarea culturii ruse ca moștenire unică a poporului multietnic al țării, alături de apărarea identității culturale a tuturor popoarelor și comunităților etnice ale Federației Ruse;
– stabilirea unor limitări pentru ocuparea funcțiilor de șef al statului, membru al Guvernului federal, de șefi de regiuni și o serie întreagă de înalte funcții în sfera justiției, etc., prin interzicerea existenței unei a doua cetățenii sau a deținerii unui permis de ședere permanentă într-o țară străină, precum și a conturilor și a valorilor în bănci străine, situate în afara granițelor Rusiei;
– apărarea familiei, maternității, paternității și copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniunea între un bărbat și o femeie; crearea de condiții pentru o educație demnă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea – de către copiii ajunși la majorat – a obligației de a avea grijă de părinți;
– o serie întreagă de principii ale statului social: respectul pentru munca cetățenilor, garantarea unui salariu minim, dar nu mai mic decât valoarea costului minim de trai al populației apte de muncă pe ansamblul țării, crearea unui sistem de pensii pe baza principiilor de universalitate, echitate și solidaritate a generațiilor, garantarea indexării anuale a pensiilor, precum și un echilibru între drepturile și obligațiile cetățenilor, parteneriat social și solidaritate și multe altele;
– delegarea, de către Președintele țării, a unei serii de împuterniciri către Parlamentul rus, al cărui rol și competențe cresc, ceea ce înseamnă, de asemenea, o perfecționare a mecanismului democratic din societatea rusă.

În această ordine de idei, șeful misiunii ruse din București a atras atenția că, în străinătate, cel mai mare interes îl provoacă prevederile din noua variantă a Constituției ce consfințesc suveranitatea de stat a Rusiei, cu menținerea recunoașterii, de către ea, a tuturor obligațiilor sale pe linie de drept internațional.

Dacă interpretarea acordurilor internaționale contravine Constituției

”Esența modificărilor, a spus diplomatul, rezidă în faptul că deciziile structurilor interstatale adoptate pe baza prevederilor acordurilor internaționale ale Federației Rusiei, într-o interpretare ce contravine Constituției Federației Ruse, nu se supun ducerii la îndeplinire în țara noastră. Nu este o prevedere deloc unică în practica mondială constituțională și care nu înseamnă absolut deloc renunțarea la principiul supremației dreptului internațional sau limitarea drepturilor omului pentru cetățenii Rusiei. Se păstrează, spre exemplu,
posibilitatea de a apela, în caz de necesitate, la Curtea Europeană pentru drepturile omului.”

Șeful statului, doar două mandate

Una dintre modificări se referă la funcția șefului statului. ”Spre deosebire de textul existent al Legii fundamentale, a subliniat șeful misiunii ruse, se stabilește termenul maxim pentru numărul de mandate prezidențiale în Rusia. De acum înainte, șeful statului nu poate ocupa această funcție mai mult de două mandate, a câte 6 ani fiecare. O atare practică este pe deplin corespunzătoare legilor în vigoare din multe țări ale lumii.

În același timp, trebuie avut în vedere faptul că, spre deosebire de o serie de așa-numite state democrate (să spunem, în SUA, Germania, dar și în Marea Britanie și alte monarhii), Rusia își alege șeful statului prin vot direct național. Pe baza principiilor democratice general recunoscute ale dreptului electoral, în noua versiune a Constituției Rusiei, dreptul de a-și depune candidatura pentru funcția de președinte, în cadrul unei competiții electorale generale, este menținut și pentru actualul șef al statului, Vladimir Putin”.

Vot național – procedură în plus, propusă de Putin

După părerea Ambasadorului Valeri Kuzmin, ”dacă
modificările aduse Constituției vor fi aprobate în cadrul votului național, ele vor schimba, fără îndoială, viața de zi cu zi a rușilor în mai bine. Înainte de toate, este vorba despre perfecționarea sistemului asigurărilor sociale, a asistenței medicale, a educației, despre dezvoltarea și înmulțirea patrimoniului cultural al poporului multietnic al Federației noastre”.

Trebuie precizat că amendamentele au primit deja aprobarea Parlamentului rus. Conform legislației în vigoare a țării noastre, acest lucru ar fi fost suficient pentru intrarea în vigoare a respectivelor modificări. În același timp, însă, președintele Vladimir Putin, din proprie inițiativă, a inițiat organizarea unui vot popular pentru aceste amendamente, cu scopul ca toți cetățenii ruși să primească posibilitatea de a-și spune părerea în chestiuni dintre cele mai importante și care privesc construcția statală și viața socială.

Ultima oră: Comisia Electorală de pe lângă Ambasada Federației Ruse în România ne-a informat că în favoarea susținerii modificărilor aduse Constituției Rusiei s-au pronunțat 68,5 % dintre cetățenii ruși aflați de teritoriul României care, la 1 iulie, au participat la vot – o cifră destul de apropiată de rezultatul votării în Rusia, în ansamblu – 77,93%.