Corneliu Vlad: Trump invită Rusia în G-X

Corneliu VLAD

Cu atenția captată de agitația și convulsiile la scară planetară ale clipei, marcată de Covid, de iminența crizei economice, de situația internă din SUA premergătoare alegerilor prezidențiale etc., lumea nu prea pare pregătită să evalueze pe măsură semnificației sale un fenomen global tot mai evident: implicarea sporită a superputerilor în gestionarea și influențarea evoluțiilor mondiale. Geopolitica zilei nu mai este atât de ușor de rezumat (chiar dacă schematic) ca în timpul războiului rece cu lumea sa bipolară, chiar dacă se structurează pe ansamblu în triunghiul superputerilor de azi, fiecare cu atuurile sale: SUA (politic, economic, militar), China (economic), Rusia (politic, diplomatic, militar). De sinergiile acestui triunghi al puterii depind tot mai pronunțat configurația și starea lumii de mâine.

În isteria mediatică (și nu numai) indusă premeditat, care încețoșează și denatureaza peisajul, relațiile SUA-China-Rusia sunt percepute mai degrabă umoral, superficial, eronat sau chiar ignorate cu lejeritate. Un exemplu: câtă atenție și câte comentarii se fac pe faptul că președinții Trump și Putin au avut în prima jumătate a anului mai multe convorbiri telefonice decât în întregul mandat al președintelui american? La 1 iunie, președintele Trump l-a sunat din nou pe omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a-i anunță noul sau proiect de reașezare a echilibrelor de forțe mondiale. Convins de ineficiența actualului format G7, care grupează principalele state occidentale, liderul american vizează reincluderea Rusiei într-un proiectat Grup care să înlocuiască G7 și cooptarea în cadrul său a unor state extraeuropene (îndeosebi din Asia, precum Australia, India, Coreea de Sud). De pe o poziție realistă, Trump explicitează că invitarea Rusiei e “o problema de bun simț”, pentru că “jumătate din reuniune este consacrată Rusiei. Cea mai mare parte a subiectelor despre care vorbim îl privesc pe Putin și ne-am pierde timpul, căci la sfârșitul reuniunii, cineva trebuie să vorbească cu Putin. Cred că ar fi mai bine ca el să fie la reuniune”.

Un plan temerar și ambițios, care ar putea deschide perspective ample, dar care conține necunoscute și riscuri majore. Una dintre necunoscute: unde este China? Moscova, care se declară constant deschisă dialogului, a reafirmat, prin președintele Putin, disponibilitatea și receptivitatea sa la orice nouă inițiativă dar Rusia, detalia purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu cunoaște “detaliile acestei propuneri, nici măcar dacă este vorba de o propunere oficială”. Beijingul nu poate fi ignorat într-o nouă ecuație a puterii în lume și de altfel Washingtonul solicită Moscovei să obțină de la China acceptul participării sale la negocierile de limitare și control al înarmărilor. Dar Rusia afirmă permanent că nu intenționează să se implice în relațiile chino-americane și nici să-și asume un eventual rol de mediator în conflictul dintre ele.

Deocamdată, liderul de la Casă Albă intenționează să convoace reuniunea G7 în septembrie, dar progrese semnificative pe linia demersului Trump nu sunt de așteptat înainte de alegerile prezidențiale din SUA. Oricum, în intenția președintelui Trump de a invita Rusia în posibilul format succesor al G7 și a Chinei la negocierile de dezarmare se întrezărește o speranță de deblocare a dialogului internațional și de detensionare a atmosferei încărcate de pe eșichierul mondial.