Corneliu Vlad: Controlul înarmărilor, într-un moment critic

Corneliu VLAD

Deteriorarea crescândă a echilibrului geopolitic al lumii are ca o componentă majoră disoluția sistemului mondial de limitare și control ale înarmărilor. Arhitectura de securitate și încredere creată prin negocieri îndelungate, care au început încă din interbelic și au continuat chiar în timpul războiului rece, își pierde treptat consistenta si eficiența prin acțiunile întreprinse în ultimii câțiva ani de către Administrația de la Washington, care a renunțat succesiv la acordul privitor la nuclearul iranian în 2018, Tratatul INF în 2019 iar recent Tratatul Cer Deschis. Problematică este și reînnoirea Tratatului SALT III, care expiră la începutul anului viitor. “Va dispărea controlul înarmărilor?”, se întrebau participanții la un colocviu organizat , în februarie de Fundația pentru cercetare strategică din Franța. “Aceste decizii ale SUA, aliatul cel mai puternic din NATO, pun sub semnul întrebării nivelul securității internaționale”, afirma atunci Patrick Chevellereau, cercetător la institutul francez ISIS.

Rusia a primit cu îngrijorare și regret deciziile unilaterale ale Washingtonului de devitalizare și deconstrucție a actualei arhitecturi mondiale de securitate. Președintele Putin a reafirmat că Moscova “își va construi în continuare linia politică pornind exclusiv de la interesele securității naționale, în strânsă cooperare cu aliații și partenerii săi”. În același timp, liderul de la Kremlin a ținut să reamintească faptul că Rusia “s-a pronunțat, de-a lungul anilor, în numeroase rânduri, pentru negocieri substanțiale în problemele dezarmării, sub toate aspectele”, dar, a continuat el, “partenerii noștri nu au susținut inițiativele noastre”. Factori de răspundere ai diplomației ruse au detaliat și explicitat în recente luări de poziție linia de conduită a Moscovei în problematica înarmărilor, în față căruia se deschid perspective tot mai neliniștitoare și preocupante. Ministerul de Externe a anunțat că Rusia are “un plan alternativ” la retragerea SUA din Tratate și a respins motivațiile produse de Washington pentru justificarea deciziilor sale. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov a chemat SUA la relansarea dialogului multilateral pentru noi negocieri pe diferite aspecte acute ale acestui proces. Iar vice-ministrul de Externe Serghei Riabkov a spus, în legătură cu deciziile SUA de a se retrage dintr-o serie de tratate internaționale că țara sa “va acționa pragmatic, va răspunde, dacă va fi necesar, la atacurile agresive, dar o va face corect, fără să cadă în confruntare”. Un alt vice-ministru de Externe, Aleksandr Grusko a remarcat că retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis nu este doar o lovitură dată fundamentului securității europene, ci și intereselor esențiale de securitate ale aliaților SUA.

Este de aceea explicabil faptul că nici în rândul aliaților SUA din NATO recenta decizie a Washingtonului nu a fost primită favorabil, iar doi congressmeni americani (Adam Smith și Jim Cooper) au calificat acest act drept “o palmă pentru aliații noștri din Europa”. Ministrul german de Externe, Heike Maas a solicitat Statelor Unite să reflecteze și să-si reconsidere decizia, iar Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia au făcut cunoscut Washingtonului că retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis “nu este justificată”. O reuniune extraordinară a NATO pe acest subiect presant al momentului nu s-a putut încheia cu afirmarea publică a unei poziții comune a aliaților nord-atlantici față de noua agravare a situației în câmpul controlului înarmărilor. Solidaritatea Alianței are o nouă sfidare de confruntat, divergențele inter-atlantice au în față o nouă problema spinoasă.

Nu este mai puțin adevărat că, așa cum observă experții, actualul sistem de limitare și control al înarmărilor, moștenit din vremea războiului rece, trebuie să fie acordat cu marile schimbări geopolitice din lume, inclusiv ascensiunea Chinei ca putere mondială , tentativele de militarizare a spațiului cosmic, noile evoluții tehnico-științifice în domeniul armamentelor. Dar noua situație nu impune renunțarea la acordurile și mecanismele déjà convenite, ci noi abordări, noi reglementări și pârghii de acțiune, noi măsuri de frânare a cursei înarmărilor. Rusia s-a declarat receptivă și pregătită pentru negocieri multilaterale și chiar a avansat propuneri privind, între altele, un nou acord START, reglementarea statutului în materie al spațiului extraterestru, interzicerea desfășurării anumitor tipuri de material militar etc.

Reevaluarea și actualizarea uriașului dosar al înarmărilor, unul dintre obiectivele de importantă prioritară ale lumii, nu presupune însă renunțarea la patrimoniul de securitate și încredere creat de-a lungul mai multor decenii și care, în ciuda imperfecțiunilor sale, și-a dovedit utilitatea și viabilitatea chiar în momente critice ale evoluției vieții internaționale, ci impune negocieri multilaterale responsabile, care să țină seama de interesele tuturor statelor.