Corneliu Vlad: Patriotismul, un leitmotiv al discursului global

Corneliu VLAD

La încheierea manifestărilor prilejuite de aniversarea a 75 de ani de la Ziua Victoriei, în al doilea război mondial, președintele Vladimir Putin a transmis, printr-un interviu TV, un mesaj concluziv, care sintetizează definitoriu actualul moment istoric, de mari încercări – pentru Rusia și pentru lume – printr-o singură noțiune: patriotismul. “Da, în patriotism. Cred că nimic altceva nu poate fi” a afirmat liderul de la Kremlin la programul TV „Moscova. Kremlin. Putin”.

Contextul intern rus și cel internațional îndreptățește preeminența acordată dragostei de țară. Globalizarea, așa cum se dezvoltă în actualul ei pattern și care, ca proces, este implacabilă, se îndepărtează tot mai mult de conceptul “globalizării fericite” despre care vorbesc autori occidentali. Globalizarea și-a dovedit vulnerabilități încă înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19, iar aceasta nu a făcut decât să le acutizeze. Iar apelul la patriotism și la sentimentul național a devenit leitmotiv prioritar în discursul multor oameni politici ai lumii.

De la tribuna ONU, președintele SUA, Donald Trump, a pronunțat un discurs răsunător în care a declarat: “Lumea liberă trebuie să-și îmbrace fundamentele naționale. Nu trebuie să încerce să le șteargă sau să le înlocuiască. Liderii înțelepți pun întotdeauna mai presus binele propriului popor și al țării lor”, a continuat Trump. “Viitorul nu aparține globaliștilor. Viitorul aparține patrioților”. El a adăugat că globalismul” a exercitat o atracție religioasă asupra liderilor din trecut determinându-i să ignore propriile interese naționale”. “Dar în ce privește America, a spus el, acele zile s-au terminat”.

Într-un discurs rostit în Congresul Poporului, liderul chinez Xi Jinping, a declarat că guvernul său va continua “visul chinez”. “Trebuie să facem eforturi comune continue, să avansăm cu o voință de fier, să continuăm să promovăm măreața cauză a socialismului cu caracteristici chineze și să depunem eforturi pentru a împlini visul chinez de renaștere a națiunii chineze”. Președintele R. P. Chineze a specificat că pentru a implementa “visul chinez” este nevoie ca China să urmeze “calea chineză” de dezvoltare. “Pentru a împlini calea chineză, noi trebuie să răspândim spiritul chinez, care împletește spiritul națiunii cu patriotismul și spiritul timpului cu reforma și inovația”.

Decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană a fost dictată de necesitatea afirmării intereselor naționale ale țării. Premierul Boris Johnson a lansat expresia „conservatorismul națiunii unitare” și în timpul campaniei electorale a promis să conducă o administrație conservatoare de națiune unitară. “Dl. Johnson – remarcă “The Economist” – va combina „big-government” cu o îmbrățișare mândră a valorilor tradiționale”. Viziunea conservatorismului națiunii unitare a premierului Johnson – continuă săptămânalul britanic – are ca obiectiv prevenirea divizării țării de către forțe rivale ale globalizării și ale populismului naționalist”.

Președintele Franței, Macron, adept înfocat al integrării europene, vizează “suveranizarea” Europei Unite și disocierea constructului integrationist continental de superputerile extraeuropene și preia concepte mai vechi ale politicii Parisului precum “patriotism economic”, “patriotism industrial” etc., și ține să explice că “patriotismul este exact opusul naționalismului”.

Sondajele de opinie din Germania au arătat că două treimi din persoanele intervievate au toate motivele să fie mândre de naționalitatea germană și majoritatea lor covârșitoare menționează națiunea, imnul național, patria și noțiunea intraductibilă Heimat (locul natal) pentru a-și argumenta convingerea.

După cum se vede, nici “excepționalismul american” și “America First”, nici Brexitul, nici integrarea europeană sau din alte părți ale lumii, nu pot clinti patriotismul și piatra unghiulară care este națiunea din structurile fundamentale ale lumii contemporane în plin proces de globalizare.

Sylvie Goulard, fost europarlamentar și ministru francez, lămurește lapidar falsa opoziție între globalizare și patriotism când spune: “Un patriotism autentic invită la apărarea valorilor și intereselor naționale la nivel transnațional”. Ar fi de aceea neproductiv ca patriotismul să fie asimilat cu izolationismul, respingerea multilateralismului, protecționismul. Analistul britanic Bill Emmot de la “The Economist” scrie că “opțiunea patriotică – interesul național – a constat întotdeauna în promovarea unor politici naționale care valorifică avantajele globalizării”, iar “principalele partide trebuie să îmbrace mantia patriotismului și să redefinească interesul național în acest spirit. În lumea de azi, interesul național implică deschidere”.

Într-un asemenea context internațional se înscrie, în mod firesc, și apelul la patriotism lansat de președintele Putin. Într-un recent sondaj de opinie, cetățenii Rusiei au declarat că patriot nu poate fi considerat un corupt, unul care a evitat serviciul militar și un contribuabil neconștiincios. Pe această trăsătură distinctivă care este patriotismul se sprijină întreaga istorie a țării și acest sentiment se transmite de la generație la generație – subliniază președintele Putin în mesajul său.