Corneliu Vlad: Un bonus amar al crizelor: dialogul direct, la vârf

Corneliu VLAD

Președinții Putin și Trump au discutat la telefon de cinci ori în săptămâna în care s-a aplanat criza mondială a petrolului, adică mai mult decât în tot anul, i-a dezvăluit un înalt oficial apropiat Kremlinului, într-un interviu, columnistului David Ignatius de la «The Washington Post». Și demnitarul rus, Kirill Dmitriev, directorul executiv al Fondului suveran de investiții al Rusiei a ținut să adauge: «Dar dacă cei doi președinți vor merge mai departe, cu un dialog important pe alte probleme, cum este controlul înarmărilor, este greu de prevăzut ținând seama de actualul curs politic din Statele Unite și din lume datorat noului coronavirus».

Dialogul Putin-Trump a reținut atenția generală și secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a ținut să-i evidențieze și el impactul și semnificația. ”Doi președinți sunt capabili să facă abstracție, în momentele necesare, de disensiuni strategice și să poarte, tactic, un dialog constructiv. Ei se înțeleg perfect unul pe celălalt, înțeleg că unele acțiuni comune, abordări comune, nu au alternativă. Iar acest lucru s-a manifestat, din plin, în cadrul ultimelor convorbiri telefonice”, a declarat Peskov. Convorbirile celor doi lideri au arătat că, atunci când situația o impune, disensiunile pot fi lăsate deoparte pentru a lăsa câmp deschis unui dialog constructiv. Cu o ironie amară, s-ar putea spune că și o criză majoră e bună la ceva, dacă oferă ca bonus o abordate directă, rațională, responsabilă, la cel mai înalt nivel.

Relațiile ruso-americane sunt un factor de prim rang, nu o dată decisiv, în gestionarea problemelor critice de interes major ale lumii. Lume guvernată de o ordine mondială pe care Washingtonul o vede uni-multipolară (cam oximoronică formulare!) dar care devine, în realitate, tot mai accentuat multipolară. De aici, sumedenia de analize, proiecții și previziuni pe care le produc oamenii politici și politologii de ptretutindeni și în primul rând cei de la Moscova și Washington. În urmă cu o lună, la 16 martie, analistul rus Andrei Kortunov și colegul său american Jeffrey Mankoff publicau în revista Consiliului rus pentru probleme internaționale un amplu comentariu despre sfidările aflate în calea relațiilor ruso-americane. Evaluarea lor pornește de la aprecierea că în momentul de față «cele două părți pot face puțin pentru a schimba natură relațiilor dintre ele», căci «fiecare parte crede că cealaltă se află în situația unui declin de perspectivă, ceea ce le împiedică să procedeze la concesii» și să poată trece la resetarea raporturilor lor. Dar o asemenea situație competitivă și uneori confruntatională prezintă riscul unor crize «neanticipate și nedorite», care pot induce o dinamică negativă și chiar periculoasă.

Exemplificând, cei doi experți constată că Rusia și SUA au pe agenda lor comună trei probleme acute: competiția strategică din Balcanii de Vest, viitorul regimului de neproliferare nucleară și sancțiunile aplicate de SUA și aliații lor Rusiei. Blocajul creat de acest triptic al divergențelor, avertizează comentatorii menționați, provoacă prejudicii ambelor părți: imobilismul și rivalitatea ruso-americană poate fi manipulată de terțe părți în favoarea propriului lor interes (în Balcani), «puterile nucleare medii» își pot urma nestingherit programele lor de înarmare nucleară și, dincolo de aparentele avantaje conjuncturale, pe termen scurt, ale inițiatorilor sancțiunilor, acestea pot avea consecințe mai grave în perspectivă.

Din păcate, așa cum apreciază mai toată lumea, șansa unui reviriment salutar în relațiile ruso-americane nu este previzibil într-un orizont imediat, inclusiv din cauza incertitudinii create în SUA și în relațiile lor cu lumea de alegerile prezidențiale americane din toamna. Scriitorul și ziaristul francez Alain Leauthir titra senzationalist un articol «SUA, Rusia și China – cu Covid-19, împărțirea lumii se accelerează». Și chiar dacă previziunea sa este mai degrabă alarmistă, relația dintre superputeri nu este nici pe departe cea dorită. La 11 martie, președintele Putin situa relațiile Moscova-Washington pe o poziție medie (pentru a nu spune mediocră (3), pe o scară de la 1 la 5. Idee reluată și de secretarul de presă Peskov, care atenționa că, în ciuda recentelor dialoguri fructuoase la vârf, «nu trebuie să vorbim» despre o încălzire a relațiilor dintre cele două țări, care continuă să fie viciate de «vechi stereotipuri», între care anacronică «rusofobie».

Președintele Putin afirmă repetat că Rusia este pregătită oricând pentru un dialog cuprinzător cu Statele Unite, față de care își arată întreagă receptivitate. De altfel, zilele trecute, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov informa că a convorbit telefonic cu omologul sau american Mike Pompeo și anunța că acest dialog va continua. ”Suntem deschiși și pentru discuții referitoare la noile realizări de perspectivă, inclusiv armamentul hipersonic în contextul (și subliniez acest lucru) tuturor, fără excepție, aspecte și factori care influențează stabilitatea strategică”, a spus ministrul rus al Afacerilor Externe într-un interviu pentru presa rusă și străina. Este rândul Washingtonului să răspundă la acest nou demers.