“Prusia de Est a fost transformată, demult, de Germania, în principalul cap de pod strategic pentru atacarea Rusiei și a Poloniei. Din acest cap de pod s-a făcut un atac asupra Rusiei, în 1914. De aici, trupele Kaiserului au încercat să lovească în Petrograd, în 1918. De aici, hoardele fasciste au năvălit asupra URSS, în iunie 1941”, – își aducea aminte mareșalul Aleksandr Vasilevski.
În perioada 1941-1945, Prusia de Est a avut o mare importanță economică, politică și strategică pentru Înaltul Comandament german. Aici, în adăposturile subterane adânci de lângă Rastenburg, până în 1944, s-a aflat Cartierul General al lui Hitler, supranumit de către fasciști Wolfsschanze (“Groapa Lupului”).
Capturarea Prusiei de Est, potrivit istoricilor militari, a constituit o pagină importantă în etapa finală a războiului din Europa. La urma urmei, Comandamentul fascist acorda o importanță majoră păstrării Prusiei, care, conform planului lor, trebuia să protejeze accesul la regiunile centrale ale Germaniei.
În Prusia de Est, germanii au creat un sistem puternic de fortificații, incluzând 7 linii de apărare și 6 zone fortificate. Comandamentul Wehrmachtului a transformat Königsbergul într-o adevărată cetate. Toate suburbiile orașului erau învăluite în șiruri de tranșee, sârmă ghimpată, umplute cu buncăre și cazemate, toate cele mai importante drumuri au fost minate.
Înainte de asalt, la 2 aprilie, artileria sovietică efectua o pregătire de foc intens și puternic, ce a durat câteva zile. Ofensiva sovietică a început la 6 aprilie, la ora 9 dimineața. Au trecut la atac zeci de echipe și grupuri de asalt, alcătuite din infanteriști, artileriști, mai multe tancuri, aruncătoare de mine și soldați ai brigăzilor de geniști. După un atac puternic de artilerie, asaltului i s-au alăturat tancurile și piesele de artilerie cu autopropulsie. Focul lor anihila buncărele și cazematele inamicului. În luptele de stradă, s-au dovedit a fi excelente aruncătoarele de flăcări, care distrugeau țintele aflate în case și subsoluri.
La 8 aprilie, Comandamentul sovietic a propus inamicului să se predea, dar a primit un refuz. Atunci, ofensiva a continuat. Iar, în luptă a intrat “zeul războiului” – artileria. La 9 aprilie, când, pentru Comandamentul german a devenit clar că gruparea Königsberg este în pericol de exterminare totală, a decis să capituleze. Deasupra Königsbergului a fost ridicat steagul roșu. În noaptea spre 10 aprilie 1945, Moscova a salutat cu 24 de salve de artificii din 324 de tunuri curajul ostașilor sovietici ai celui de-al 3-lea Front Belorus, care au luat Königsbergul.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis un decret în acest sens. Potrivit presei, în total…
Bulgaria nu va semna cu Ucraina acordul de cooperare în domeniul securității și se va…
Cancelarul german Olaf Scholz a reacționat dur la ideea președintelui Poloniei, Andrzej Duda, da confiscare…
Președintele Vladimir Putin a permis cumpărătorilor străini de gaz rusesc să plătească în ruble pentru…
Ilia KRAMNIK, cercetător la Centrul pentru studii de planificare strategică al IMEMO ”E.Primakov” al Academiei…
Creșterea livrărilor de gaz lichefiat în Uniunea Europeană ar putea avea un impact negativ asupra…
This website uses cookies.