Experți: Cât va pierde economia Rusiei, într-o lună nelucrătoare

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să prelungească, până pe 30 aprilie inclusiv, perioada zilelor nelucrătoare, pe fondul răspândirii noului coronavirus. O măsură care, potrivit publicației Gazeta.ru, riscă să antreneze o scădere economică și o reducere a bunăstării cetățenilor. Cu toate acestea, pentru sfârșitul anului se prognozează o scădere a PIB de 1% – mai puțin decât a fost în anul de criză 2015.

Măsuri suplimentare vor fi luate pe măsura evoluției situației, a precizat șeful statului, dând de înțeles că este posibilă chiar o reducere a perioadei zilelor nelucrătoare. Pe toată această durată, salariile angajaților vor fi plătite. În ultimul său mesaj către națiune, de vineri, Putin a indicat drept prioritate pentru Guvern, regiuni și mediul de afaceri păstrarea locurilor de muncă și a veniturilor cetățenilor.

În primul său mesaj, din 25 martie, liderul de la Kremlin a prezentat măsurile de susținere a mediului de afaceri și a populației. Printre acestea se numără creșterea indemnizației de șomaj până la nivelului salariului minim garantat pe economie (12.130 de ruble), suspendarea plăților la credite pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii, reducerea dobânzilor la asigurări pentru IMM-uri, până la 15% pentru salariile care depășesc salariul minim garantat pe economie.

Gazeta.ru a consultat câțiva analiști, pentru a estima cât va pierde economia rusă din cauza acestei perioade de zile nelucrătoare.
Astfel, Natalia Orlova, economist șef la Alfa-bank, a apreciat că în al doilea trimestru este de așteptat o reducere de 6% a PIB și de 1% la sfârșitul anului. Spre comparație, în 2015, Produsul Intern Brut a scăzut cu 2%; de aceea, situația actuală nu poate fi considerată o catastrofă – pur și simplu, asistăm la o scădere a activității, care poate fi comparată cu lunile de concediu, a explicat expertul.

În plus, în primele trei luni ale anului, Rusia a demonstrat o creștere economică destul de semnificativă – circa 2%, spre deosebire de Europa, care a pășit în 2020 dacă nu într-o stare de recesiune, foarte aproape de recesiune, amintește Orlova. Trebuie precizat, de asemenea, că economia Rusiei nu este îndatorată, Banca Centrală nu crește dobânda cheie, nu există criză de lichidități.

Anton Pokatovici, analist șef la BKS Premier, crede, la rândul său, că pierderile economiei din cauza acestei perioade nelucrătoare pot fi de câteva ori mai mari decât volumul pierderilor înregistrate, de regulă, pe durata sărbătorilor de iarnă (10 zile – n.r.). Principalul impact negativ al perioadei nelucrătoare se va simți în cerere, pentru că oamenii rămân în izolare, la domiciliu. Potrivit estimărilor BKS Premier, ”costul” perioadei nelucrătoare pentru economie s-ar putea cifra între 3,5 și 6 trilioane de ruble (45,4 și 78 miliarde de euro) sau 3% -5% din PIB.

Prelungirea perioadei de zile nelucrătoare, până la sfârșitul lunii aprilie, va spori considerabil riscurile de scădere economică și de reducere a bunăstării populației, în special a acelor cetățeni care nu intră în categoriile sociale neprotejate și care, prin urmare, nu pot aștepta măsuri deosebite de susținere din partea statului, subliniază Pokatovici.

Având în vedere că situația actuală este fără precedent, nu poate fi formulată decât o estimare brută a acestei decizii pentru economie – probabil, ea va costa până la 5% – 7% din PIB, este de părere docentul Facultății de finanțe și afaceri bancare, Serghei Hestanov. El a subliniat că o evaluare a posibilelor pierderi este dificil de calculat pentru că nu se știe ce pondere din PIB va reveni întreprinderilor care vor avea cel mai mult de suferit. Marile rețele de retail își vor păstra, ba chiar întări pozițiile, dar, o parte din firmele din sfera servicilor lucrează, de regulă, din umbră, îngreunând și mai mult evaluările, explică Hestanov. O estimare sigură va apărea când se vor strânge date statistice, măcar pentru o lună.

Directorul centrului financiar al Școlii Economice Skolkovo, Oleg Șibanov, a declarat că regimul zilelor nelucrătoare costă economia rusă în jur de 1 trilion de ruble (13 miliarde de euro) pe săptămână – atât înseamnă scăderea activităților economice din cauza carantinei. Dar, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă cam 20% din PIB și aproape toate aceste întreprinderi sunt amenințate de mari probleme – va fi foarte greu de trecut chiar și luna aprilie.

Restabilirea cererii, după o lună de repaus, va fi la fel de dificilă, pentru că restricțiile din sfera serviciilor sociale – cafenele, restaurante, cinematografe, fitness – nu vor fi, probabil, ridicate în totalitate începând din luna mai, consideră Șibanov, anticipând o scădere a veniturilor și a ratei șomajului în aprilie, pentru că micii întreprinzători nu vor reuși să supraviețuiască în condițiile unei cereri atât de scăzute.

Cel mai lovit va fi domeniul vânzărilor de produse nealimentare – 2,5 trilioane de ruble (32,5 miliarde de euro) pentru cinci săptămâni de pauză, a calculat șeful departamentului de analize al companiei AMarkets, Artiom Deev. Potrivit aprecierilor sale, retailul non alimentar ar putea pierde peste 600 miliarde de ruble (7,8 miliarde de euro), domeniile științific și tehnic – mai mult de 250 de miliarde, sectorul imobiliar – circa 200 de miliarde de ruble. O vacanță de o lună va conduce, probabil, la închiderea a 3 milioane de întreprinderi mici și mijlocii, din micro business. Și-ar putea pierde locurile de muncă de la 8 la 10 milioane de oameni, estimează expertul.

În altă ordine de idei, experții consultați de Gazeta.ru cred că se va produce o reducere a veniturilor cetățenilor și o schimbare a condițiilor de remunerare a muncii. În momentele de scădere, economia rusă reacționează, în mod tradițional, nu prin creșterea șomajului, ci prin reducerea veniturilor – angajatorii micșorează ziua de muncă sau negociază o diminuare a salariului, explică Natalia Orlova.

La fel crede și Serghei Hestanov, în opinia căruia foarte mulți angajați vor fi trecuți pe salarii diminuate, ceea ce va afecta inclusiv persoanele care nu vor intra în șomaj. Este cazul, în special, al celor care lucrează în servicii, micii comercianți, care sunt numeroși în marile orașe.
Oleg Șibakov crede că, în Rusia, va fi un fel de semi șomaj, adică angajații vor avea o săptămână de muncă redusă, dar și venituri mai mici; nu vor mai exista atâtea prime, iar scăderea cererii va afecta în special IMM-urile, care nu își vor reveni în 2020.

Hestanov amintește, pe de altă parte, că, în Rusia, foarte mulți nu sunt înregistrați ca șomeri; de aceea, este foarte greu de evaluat care va fi rata lui. Poate, pierderile vor fi mai însemnate în marile orașe, dar este, totuși, prea devreme pentru concluzii ferme – prea este fără precedent ceea ce se întâmplă. Un lucru este cert, subliniază Hestanov, economia are foarte mare nevoie de măsuri care să ușureze starea de carantină, imediat ce situația epidemiologică din țară va permite acest lucru.