Corneliu Vlad: Confuzie și impas în criza ucraineană

Corneliu VLAD

Criza ucraineană se cronicizează în confuzie și impas, dar evoluții relativ recente traduc încercări menite să dezmorțească stagnarea. Un obstacol din calea eforturilor politico-diplomatice a fost înlăturat prin eșecul scandalului impeachment din Congresul SUA, care dezleagă mâinile Administrației Trump să acționeze, deși campania electorală pentru prezidențialele din toamna ii pune noi rigori. Oricum, fostul trimis special american la Kiev (care nu a fost încă înlocuit de altcineva) a ținut să declare că “sprijinul american pentru Ucraina rămâne puternic”. Nu aceasta este însă și părerea multor comentatori de presă din SUA.

La începutul lui decembrie 2019 a fost resuscitat printr-un summit întrunit la Paris, după trei ani de îngheț diplomatic, formatul Normandia, care grupează Rusia, Ucraina, Franța și Germania. Reuniunea nu a putut însă decide mare lucru în afara unor mici retrageri de trupe și schimburi de prizonieri. Iar formatul Normandia este, într-un fel, un subordonat al formatului de la Minsk, care a adoptat faimoasele Acorduri în urmă cu cinci ani. Prilej cu care MAE de la Moscova a constatat că niciunul din punctele acestui document n-a fost încă aplicat. Încetarea completă a focului nu s-a produs, materialul militar rămâne pe linia frontului, Donbassul n-a primit statut special. Președintele Ucrainei Zelenski a promis, e drept, alegeri în Donbass în toamna acestui an, dar președintele Putin avea să-l întrebe, telefonic, la jumătatea lui februarie, dacă Kievul înțelege să aplice întradevăr Acordurile de la Minsk. O nouă întrunire a formatului Normandia va avea loc în aprilie la Berlin, mai ales că a apărut un nou impediment: Kievul a anunțat că intenționează revizuirea Acordurilor de la Minsk, prin formularea unei serii de condiții (în ce privește statutul special al Donbassului, controlul frontierei cu Rusia, alegerile etc.). Dacă ar submina Acordurile de la Minsk, comentează analistul american Vladimir Socor, “Ucraina va pierde garanțiile care ar putea bloca reglementările politice de natură să lezeze suveranitatea Ucrainei”.

Și alți observatori occidentali țin să remarce vulnerabilitatea liniei de acțiune adoptată de echipa aflată la putere la Kiev. Politologul francez Xavier Moreau aprecia recent că la un referendum, 75 la sută dintre ucraineni ar fi de acord cu un statut special pentru Donbass, iar “așa-zișii aliați ai Kievului, adică Franța, Germania și SUA sunt divizați în privința rezolvării conflictului”. Macron și Merkel, mai spune analistul francez, “ vor să termine cu această criză” și dacă nici Acordurile de la Minsk nu sunt aplicate, avertizează el, “Ucraina va exploda economic și politic”. În sfârșit, pentru că Ucraina a devenit, în SUA, “un teren de confruntare între democrați și republicani, și președintele Trump este gata, că, printr-o bună înțelegere cu Rusia, să se debaraseze de povara ucraineană și să-i lase pe europeni să federalizeze Ucraina sau chiar să o lase să se spargă dacă Acordurile de la Minsk nu sunt aplicate”. În același timp, adaugă Xavier Moreau, dar și mulți alți comentatori occidentali, “președintele Vladimir Putin a recurs la pragmatism pentru a gestiona situația”.

Recent, într-un interviu acordat agenției TASS, președintele Federației Ruse a sintetizat poziția Moscovei în noul stadiu al crizei. Revizuirea Acordurilor de la Minsk ridică probleme – a avertizat el, fără a intră însă în amănunte. Liderul de la Kremlin a reafirmat că Rusia și Ucraina sunt “un singur și același popor. (…) Multe lucruri le separă. Dar nu trebuie să uităm ce ne unește. Și nu trebuie să distrugem ceea ce avem.” Președintele Putin a ținut, de asemenea, să sublinieze avantajele normalizării relațiilor ruso-ucrainene. “În lumea modernă, a spus el, eforturile noastre comune ne dau avantaje concurențiale enorme. Și invers, diviziunea ne face mai slabi. (…) Care este interesul poporului ucrainean dacă, urmare a rupturii relațiilor cu Rusia, construcția de rachete, nave, avioane și motoare a încetat, iar țara s-a dezindustrializat? (…) Unde sunt banii? În băncile străine. (…) Uniunea Rusiei și Ucrainei, ca și a capacităților și avantajelor lor concurențiale, ar determina apariția unui concurent de nivel internațional pentru Europa și restul lumii”.

În criza ucraineană, cu o conducere la Kiev cantonată într-o politică sterilă și incoerentă și cu aliați ce au orientări divergente și o atitudine tot mai dezinteresată, Rusia are o cu totul altă viziune. “Speranța moare ultima” – a afirmat, încă de la începutul interviului pentru TASS, președintele Putin.