1. În mod tradițional, Ziua diplomatului Federației Ruse ne dă posibilitatea de a rezuma evenimentele anului trecut. În țara noastră, 2019 a fost marcat de o serie de realizări în dezvoltarea economică și socio-politică. Voi analiza, pe scurt, această temă, deoarece, o serie de întrebări care au venit de la dvs., o privesc direct.
– În 2019, Rusia încheie anul, încă o dată, cu un excedent semnificativ al bugetului federal, care a fost de 1,932 trilioane ruble (30 miliarde de dolari). Proporția datoriei de stat la PIB este de 14%. Conform rezultatelor anului, inflația nu va depăși indicatorul țintă de 4%. A fost finalizată construcția mai multor facilități de infrastructură, dintre cele majore: autostrada federală Moscova-Sankt Petersburg, a doua linie a Podului Crimeii (asigurând comunicarea feroviară cu peninsula); gazoductele “Puterea Siberiei” și “Turkish Stream”, noile capacități de producție de gaze naturale lichefiate ale “Novatek” în regiunea Mării Baltice și altele. Crearea complexului cosmodromului Vostochnîi a progresat semnificativ.
Creșterea industrială a fost, anul trecut, de 2,3%. Cea mai bună dinamică a fost demonstrată de agricultură. În anul următor, se estimează că exporturile agricole vor atinge un nivel record de aproximativ 25 de miliarde de dolari.
Economia Rusiei ocupă, în prezent, locul 12 în lume; rezervele valutare ale țării, la 31 ianuarie 2020, au ajuns la 562,3 miliarde de dolari, inclusiv rezervele de aur – la peste 2.271 tone (locul 5 în lume, între state). În același timp, dinamica PIB-ului (+ 1,3%) nu poate fi considerată satisfăcătoare și, în acest context, a avut loc o reînnoire substanțială a guvernului, pentru care s-a stabilit sarcina strategică de accelerare a ritmului de creștere economică.
În legătură cu acumularea de mijloace băneşti semnificative, în Fondul național de bunăstare – 7 773,06 miliarde de ruble (125,56 miliarde de dolari) sau 6,9% din PIB – a fost luată decizia de a institui un fond major de investiții de infrastructură de dezvoltare, cu un capital de până la 3% din PIB, adică aproximativ 60 de miliarde de dolari.
2. Mulți dintre voi sunt interesați de semnificația amendamentelor pentru Constituția Rusiei din 1993, propuse de președintele Vladimir Putin, care sunt, în prezent, discutate la diferite niveluri şi care vor fi supuse dezbaterii, precum se estimează, în aprilie, în timpul plebiscitului popular. În primul rând, vreau să subliniez că unii comentatori fără scrupule, inclusiv din UE, susțin că amendamentele ar fi “eliminat primatul dreptului internațional”. Acesta este un fake news tipic. Normele Constituției în vigoare, privind recunoașterea “principiilor și normelor de drept internațional recunoscute ca parte integrantă a sistemului juridic al Federației Ruse”, rămân neschimbate. “Dacă un tratat internațional al Federației Ruse stabilește alte reguli decât cele prevăzute de lege, se aplică regulile tratatului internațional” (articolul 15). În același timp, prevederile acestui articol care afirmă că Constituția are putere juridică supremă pe întreg teritoriul Rusiei, precum și cele ale articolului 79, care a stabilit posibilitatea țării noastre de a participa la asociații interstatale și de a transfera o parte din puterile sale în conformitate cu tratatele internaționale, rămân neschimbate. În același timp, există o rezervă substanțială că aceasta nu trebuie să implice restricții asupra drepturilor omului și ale drepturilor civile și nu trebuie să contrazică bazele sistemului constituțional al Federației Ruse.
Este vorba exclusiv de completarea articolului 79, normă care spune că “deciziile organismelor interstatale adoptate pe baza tratatelor internaționale ale Federației Ruse în interpretarea lor, care contrazic Constituția Federației Ruse, nu sunt supuse aplicării în Federația Rusă”. Această adăugare se aplică numai deciziilor organismelor interstatale și exclusiv celor ce se bazează pe interpretarea tratatelor internaționale contrar Constituției. Poziția asupra forței juridice supreme a Constituției naționale (a unei legi sau acte echivalente ei), în legătură cu deciziile organismelor interguvernamentale nu este o “trăsătură” a sistemului juridic din Rusia. Aceasta este pusă în practică în Curțile Constituționale și în alte state, în special Germania, Italia, Austria, Marea Britanie.
O noutate semnificativă în Constituție va fi adăugarea normei cunoscute conform căreia Rusia este un “stat social”. Se propune să se includă în Legea fundamentală obligația guvernului, în mod regulat, cel puțin o dată pe an, de a indexa pensiile, precum și garantarea că acestea nu vor fi mai mici decât nivelul de existență. Simultan, începând cu 1 ianuarie 2020, Decretul prezidențial a mărit valoarea capitalului matern, pe care, acum, încep să îl plătească de la nașterea primului copil și este prevăzut, de asemenea, o reducere a dobânzii pentru creditele ipotecare pentru familiile cu mulți copii. Toate acestea sunt concepute pentru a ajuta la stabilizarea și îmbunătățirea treptată a situației demografice.
Şi, cel din urmă punct. Președintele Vladimir Putin s-a pronunţat ferm pentru menţinerea, în Rusia, a republicii prezidențiale, care este în concordanță cu experiența istorică și tradițiile statalităţii noastre. În același timp, sunt extinse competențele Parlamentului la numirea guvernului, vor fi stabilite statutul constituțional și puterile Consiliului de stat (în care este reprezentat corpul guvernatorilor țării), iar poziția, introdusă până acum prin Decret prezidențial, a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, al cărui șef va rămâne Președintele țării, va fi stabilită, de asemenea, în Constituție. Se planifică ajustarea perioadei de activitate în postul Preşedintelui la două termene, fără rezerve suplimentare. Președintele și înalții funcționari ai țării nu trebuie să aibă cetățenie străină sau permis de ședere, iar șeful statului poate fi ales, doar cu condiția ca el să trăiască cel puțin 25 de ani în Rusia.
Răspunzând la una dintre întrebările dvs., vă pot informa, cu autoritate, că sondajele de opinie publică efectuate indică un nivel ridicat de sprijin din partea cetățenilor ruși pentru modificările propuse la Constituție. Acest indicator variază între 60 și la peste 90%, pentru diferite teme. Astfel, nu există niciun motiv pentru temerile dvs. cu privire la posibilitatea, în acest context, a “intrării Rusiei în perioada de turbulență politică internă”.
3. Situația internațională din ultimul an, ca și în perioada anterioară, s-a caracterizat printr-o tendință de creștere a tensiunilor și a turbulenței, în principal datorită defalcării treptate, de către SUA, a mai multor piloni importanți pentru arhitectura stabilității și securității globale (mai – ieșirea din JCPOA în cadrul programului nuclear iranian, august – din Tratatul INF etc.) și punerea în aplicare explicită, de către Washington, a strategiei de menținere și consolidare a dominanței suverane în afacerile mondiale. Sub conducerea americană, și NATO, în ansamblu, contribuie la exacerbarea acestei tendințe alarmante.
În ceea ce privește relațiile noastre cu conducerea SUA, după viitoarele alegeri din noiembrie, Rusia respectă întotdeauna un principiu invariabil: suntem pregătiți pentru un dialog egal și respectuos reciproc cu orice președinte legitim, guvern, atât la Washington, cât și în orice alt stat.
Rusia s-a opus constant fenomenelor negative de pe scena internațională, dând un curs spre reluarea unui dialog constructiv pe o agendă largă de provocări globale: de la controlul și limitarea armelor strategice, blocarea militarizării spațiului extraterestru și combaterea terorismului internațional, până la problemele inadmisibilității falsificării istoriei, a luptei împotriva bolilor epidemice periculoase și a protecției mediului. În acest context, de exemplu, președintele Vladimir Putin a trimis un mesaj unui grup mare de state, în special Statelor Unite și altor membri ai NATO, încă în septembrie 2019, notificându-le de intenția Rusiei de a respecta un moratoriu unilateral privind desfășurarea de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune, sub rezerva comportamentului similar al altor state interesate. O altă ilustrare clară a stării de spirit a țării noastre în ceea ce privește dezvoltarea diplomației multilaterale a fost inițiativa Președintelui rus de a sărbători cei 75 de ani de la Victoria coaliției antihitleriste în cel de-al Doilea Război Mondial și de a crea summit-ul ONU format din cinci state-membre permanente la Consiliul de Securitate pentru a discuta actuala agendă globală.
Este adecvat să răspund la întrebarea unuia dintre voi, despre „rolul geostrategic și politic global al Federației Ruse, așa cum este definit de administrația președintelui Vladimir Putin”, subliniind că politica externă rusă, atât în documentele sale strategice, cât și practic, este orientată spre crearea de condiții internaționale favorabile, în primul rând şi pașnice, pentru dezvoltarea Rusiei. În acest context, îi îndemnăm insistent pe toți partenerii internaționali să consolideze eforturile colective, adică multilaterale, pe baza normelor universal recunoscute de drept internațional, pentru dezvoltarea unei arhitecturi moderne de stabilitate și securitate globală, prin elaborarea de soluții consensuale, ca răspuns la numeroasele provocări menționate deja, cu care se confruntă omenirea.
Un bun exemplu al unei astfel de politici (acesta este și răspunsul la una dintre întrebările dvs.) este atitudinea noastră constructivă față de strategia geopolitică “O centură – o singură cale” implementată de China. După cum știți, președintele Vladimir Putin a formulat, cu ceva timp înainte, conceptul de „Marele Parteneriat Eurasiatic”. În contactele cu partenerii noștri chinezi, ambele părți pornesc de la posibilitatea combinării acestor două concepte de politică externă. În mod tradițional, o invităm să urmeze aceeași abordare și pe cealaltă vecină, Uniunea Europeană, care, însă, prin acțiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în fața unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia. După cum știți, Rusia, împreună cu o serie de țări vecine, dezvoltă un astfel de format de integrare precum Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU). Considerăm că există un potențial vizibil de interacțiune constructivă între UE și EAEU.
4. În relațiile ruso-române, s-au evidențiat câteva schimbări pozitive, printre care trebuie menționată prima, pe parcursul a mai multor ani, vizita delegației Dumei de Stat, la București, prin intermediul grupurilor de prietenie parlamentare. În contextul președinției române – pe principiul rotației – a Consiliului Uniunii Europene (prima jumătate a anului 2019) și a Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (prima jumătate a anului 2020), s-a intensificat dialogul diplomatic; în cadrul lui, în special, s-au reluat lucrările la pregătirea următorului volum de documente diplomatice de arhivă în domeniul relațiilor bilaterale pentru perioada 1941-1947.
Două aniversări importante au marcat anul 2019 – 75 de ani de la eliberarea teritoriului României de sub ocuparea de către trupele Germaniei naziste și Ungariei horthyste, prin eforturile comune ale Armatelor sovietică și română, precum și 85 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice dintre URSS și Regatul României. Acestor evenimente le-au fost dedicate conferințele științifico-practice organizate, în primul caz, de Ambasadă și Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură, iar, în cel de-al doilea caz, de Fundația Europeană N. Titulescu și de Fundația pentru susținerea diplomației publice A. M. Gorceakov din Rusia.
În legătură cu declaraţiile anti-rusești lipsite de corectitudine, sau, pur și simplu, anti-rusești, ale Prințesei Margareta, la recepția în onoarea corpului diplomatic, Ambasada a publicat un comentariu în care a fost expusă pe deplin poziția Rusiei pe această temă.
5. În general, relațiile comerciale și economice ale țărilor noastre au continuat să se dezvolte constant, deși, conform estimărilor preliminare, bazate pe datele celor 11 luni, la sfârșitul anului, se poate aștepta o ușoară scădere a cifrei de afaceri comerciale – între 5 şi 7%. Acest lucru se datorează atât unei scăderi a prețurilor mondiale la hidrocarburi (principalul articol al exporturilor rusești), cât și unei scăderi vizibile a exportului de produse inginerești românești în Rusia. Cu toate acestea, volumul total al comerțului va atinge aproximativ 4,7 miliarde de dolari.
Pe parcursul anului, contactele dintre comunitățile de afaceri din cele două țări s-au intensificat. Activitatea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) româno-ruse, în cadrul Uniunii CCI bilaterale cu țările străine, a fost reluată. Au avut loc mai multe forumuri ale oamenilor de afaceri, inclusiv în București, Timișoara și Ploiești. Anul trecut, reprezentantul Centrului Rus de Export a fost acreditat în România, ceea ce ar trebui să aibă un efect pozitiv și asupra cifrei noastre de afaceri bilaterale. A fost cetățeanul român, președintele Camerei de cooperare economică și culturală româno-rusă, Feodor Afanasov. Delegațiile oamenilor de afaceri români au vizitat mai multe regiuni din Rusia, inclusiv Moscova, Nizhny Novgorod și altele.
– În ceea ce privește planurile companiei ruse Lukoil, pentru achiziționarea de blocuri portante de gaz, în regiunea de platformă continentală maritimă – acum deținute de corporația americană Exxon – ar trebui să i se pună întrebări administrației Lukoil. Permiteți-mi să vă reamintesc, din nou, că Lukoil este o corporație privată independentă. Posibilele riscuri asociate cu modificările legislației românești pentru a crește veniturile la bugetul de stat sau pentru a controla tranzacțiile majore în domenii strategice ale economiei sunt afacerile suverane ale României, deși, desigur, afacerile sunt destul de sensibile la “climatul investițional”. Care va fi această situație specifică – va arăta viitorul.
Este oportun să menționăm, în acest sens că, în ultimul rating “Doing Business” al Băncii Mondiale, Rusia și-a îmbunătățit performanța, ridicându-se de la poziția 35 la poziția 28, în timp ce România a parcurs același drum, doar că, în direcția opusă: de la poziția 36 la 55.
– Perspectivele pentru implementarea planurilor de cooperare în domeniul construcţiei aeronavelor civile, discutate la cea de-a 11-a ședință a Comisiei interguvernamentale de cooperare economică, științifică și tehnică din 2013, pot fi discutate numai la reluarea activităţii Comisiei Interguvernamentale (CIG). În prezent, posturile de co-președinți ai Comisiei rămân vacante. Până în prezent, nu am primit o reacție pozitivă de la partea română la propunerea noastră de numire simultană a co-președinților la nivelul ministrului / ministrului adjunct (secretar de stat, vorbind de România).
– Există o oportunitate tehnologică de a primi gaz prin “Turkish Stream”, prin Bulgaria, cu condiția ca interconectorul BRUA să fie finalizat. Cu toate acestea, din partea Gazprom, nu există obligații contractuale în acest sens, iar negocierile pe acest subiect, din câte știu eu, nu se desfășoară. În general, după cum s-a exprimat unul dintre voi, “rolul geostrategic al conductelor de energie pe care Rusia îl construiește în direcția europeană” este de a crea o infrastructură fiabilă, care să asigure aprovizionarea garantată cu unul dintre combustibilii cei mai ecologici – gazul natural – pentru partenerii noștri tradiționali din Europa. Toate celelalte prostii propagandistice despre “moleculele libertății” din GNL american, dar la un preț mai mare, nu sunt altceva decât o acoperire informațională pentru o concurență lipsită de loialitate.
– Și, încă puțin, pe subiectul preferat de către jurnaliști, despre atractivitatea investițională a României și, de asemenea, ca răspuns la întrebarea “despre planurile companiei medicale ruse de a investi 150 de milioane de euro”. Anul trecut, s-au purtat negocieri privind crearea, aici, a unui centru oncologic cu tehnologii pe bază de protoni, pe baza tehnologiilor avansate dezvoltate în Rusia, cu finanțarea de la BANCA INTERNAȚIONALĂ DE INVESTIȚII (BII). Cu toate acestea, după “scandalul de spionaj” izbucnit în jurul BII, literalmente din nimic, proiectul a fost înghețat, deși ar fi putut da un impuls semnificativ nu numai luptei împotriva cancerului în România, ci și “turismului medical” din străinătate (cu toate beneficiile comerciale însoțitoare pentru țara dvs).
Sfera dvs. de interes include, de asemenea, “problemele globale” cu privire la consecințele Brexit-ului, “riscurile pentru economia globală și lume în general”, etc. În mod clar, nu există suficient timp pentru a răspunde la ele astăzi, dar, repet, că vedem unul dintre motivele principale ale instabilității globale în dărâmarea arhitecturii securității internaționale, inclusiv în sfera controlului asupra armelor de distrugere în masă, precum și în încercările de impunere a hegemoniei proprii asupra lumii, inclusiv prin concurență lipsită de loialitate.
6. Legăturile culturale și umanitare, ca și până acum, au fost destul de active, în principal datorită antreprizei private. În noiembrie, au avut loc la București Zilele Baletului Rusesc și, literalmente, în ajunul conferinței noastre de presă, a început un nou turneu al artiștilor unuia dintre eminentele grupuri de balet din St. Petersburg. Trupa Teatrului Malîi Dramaticheski din Sankt-Petersburg, condusă de L. Dodin, a participat la Festivalul internațional de teatru de la Sibiu, în iunie, mai mulţi interpreți ruși au participat la Festivalul Internațional de Muzică George Enescu (septembrie). În octombrie-noiembrie 2019, a avut loc cea de-a 9-a ediţie a Zilelor Culturii Ruse, în timpul cărora au avut loc un Festival de filme rusești la București și Cluj, precum și concerte ale soliștilor din Teatrul Mariinski din Sankt- Petersburg și un master-class dat de L. A. Gherghieva, precum și spectacole ale ansamblului coreografic “Alif”, din Tatarstan. A fost remarcabilă performanța artiștilor Filarmonicii regionale din Yaroslavl, la București și la Constanța, cu ocazia Zilei Rusiei.
În 2019, în Parcul Herăstrău a fost instalat bustul lui Iuri Gagarin, primul om în spațiu, iar, în altă zonă a Bucureștiului, a fost instalată o placă memorială dedicată șederii marelui scriitor rus Lev Tolstoi în capitala română.
a rândul său, ansamblul folcloric din Vrancea a făcut un turneu impresionant în 20 de municipii ale Rusiei. Primordial, din cauza instabilității politice în curs de desfășurare și a schimbărilor ministeriale de la București, de mai bine de doi ani, partea română nu a reușit să răspundă la proiectul din Rusia al programului interguvernamental de legături culturale și umanitare, care i-a fost transferat. Până în prezent, nu a fost posibil să se pună de acord asupra unui protocol interdepartamental privind cooperarea în domeniul educației, precum și a unui protocol privind concursul pentru cercetarea științifică.
7. Despre discuțiile ce s-au aprins despre cauzele/ cei vinovați de cel de-al Doilea Război Mondial, vă oferim atenției Dumneavoastră un extras din verdictul Tribunalului de la Nürnberg (1 octombrie 1946):
“După ce toate încercările de a convinge Germania să soluționeze disputa cu Polonia în mod rezonabil au eșuat, la 31 august, Hitler și-a emis directiva finală, în care a menționat că atacul asupra Poloniei ar trebui să înceapă dimineața devreme, la 1 septembrie și a dat instrucțiuni cu privire la măsurile necesare în cazul intrării Angliei și Franței în războiul de partea Poloniei.
Potrivit Tribunalului, evenimentele din zilele premergătoare datei de 1 septembrie 1939 mărturisesc determinarea lui Hitler și a acoliţilor săi de a-și pune în aplicare, cu orice preț, intenția anunțată de a acapara Polonia, în ciuda apelurilor către el din întreaga lume. Având tot mai multe dovezi că această intenție ar duce, de asemenea, la un război cu Anglia și Franța, Hitler a decis irevocabil să nu se abată de la cursul său.
Tribunalul consideră că a fost dovedit pe deplin că războiul declanșat de Germania împotriva Poloniei, la 1 septembrie 1939, a fost un război clar agresiv, care nu putea ulterior să nu se transforme într-un război care a cuprins aproape întreaga lume și a dus la comiterea nenumăratelor crime atât împotriva legilor, cât și a obiceiurilor războiului și împotriva umanității.”
8. Și, în final – răspunsul la o întrebare despre viitor:
OBIECTIVE PENTRU 2020: continuarea lucrărilor pentru crearea condițiilor dedicate îmbunătățirii relațiilor ruso-române în toate domeniile, pe baza cooperării pragmatice reciproc avantajoase și a tradițiilor de prietenie și bună vecinătate.
Discursul lui Serghei Lavrov, ministrul afacerilor Externe al Federației Ruse, în cadrul conferinței de presă…
Președinția poloneză a Uniunii Europene a început prost, ea trebuie ”încălzită la microunde” pentru a…
Decodificarea cutiilor negre ale avionului Azerbaijan Airlines (AZAL) nu confirmă unele dintre concluziile preliminare prezentate…
Nikolai Patrușev/ Foto: RIA Novosti Ucraina își poate înceta existența ca stat în 2025, a…
Fostul cancelar german Angela Merkel și fostul președinte francez Francois Hollande (în imagine) au ignorat…
Fostul europarlamentar irlandez Mick Wallace i-a cerut liderului regimului de la Kiev, Volodimir Zelenski, să…
This website uses cookies.