Dr. Cehov – despre anatomia şi patologia societăţii, pe cale dramaturgică. Din însemnările astrologului Sergiu Bălan

Cel mai jucat (la scară mondială) dramaturg al Rusiei şi cel care ne-a dat o definiţie a omului aflat într-o ipostază din ce în ce mai rară, din păcate – “Fericit e cel care nu bagă de seamă dacă afară e vară sau iarnă”, Anton Pavlovici Cehov, s-a născut la Taganrog, la 29 ianuarie 1860, fiind al treilea copil din cei şase ai familiei unui băcan din localitate. Astăzi, se împlinesc 160 de ani de la naşterea sa. Parcursul său este cel al unui om care îşi depăşeşte condiţia graţie talentului nativ, inteligenţei, responsabilităţii faţă de familie şi faţă de societate – de la provincialul cu probleme materiale la moşierul care-şi permite acte de caritate, de la micul scriitor de povestioare la dramaturgul de geniu, care a făcut istorie, de la şcolarul relativ anonim poreclit “Ghiuleaua” (datorită capului său rotund) la medicul “fără de arginţi”, care a făcut voluntariat mai toată cariera sa.
După o copilărie foarte activă, care l-a marcat (şi care va fi evocată în opera sa dramaturgică), Cehov îşi începe studiile medicale în 1879, la Moscova şi începe să-şi ajute familia publicând, sub pseudonim, satiră. În 1886 începe colaborarea la “Novoe Vremia” (Timpuri noi), cu proză, iar, din 1889 scrie pentru “Severnâi Vestnik” (Curierul de Nord) – unde publică nuvela “Stepa”. Anul 1890 îl petrece în insula Sahalin, unde face recensământul populaţiei locale. Sănătatea sa, mereu fluctuantă, mai ales datorită unui TBC, îl trimite în locuri cu climă prietenoasă, atât în ţara natală (Ialta), cât şi în străinătate.
În 1900, Cehov este ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Sankt-Petersburg, dar, va renunţa la titlu, în favoarea scriitorului (şi prietenului său) Maxim Gorki, îndepărtat din Academie datorită “lipsei de stabilitate politică”. Se stinge din viaţă la doar 44 de ani, la Badenweiler (Imperiul German), trupul său fiind repatriat.
Anton Pavlovici Cehov a fost medic (a profesat, cu întreruperi, tot timpul vieţii sale), scriitor şi dramaturg (postura cea mai cunoscută publicului larg). A scris satiră, nuvele şi povestiri, într-un mare număr de reviste şi colecţii (“Stepa”, “Moartea unui slujbaş”, “Masca”, “Doamna cu căţelul”, “Casa cu mezanin”, “Salonul numărul şase”, “Sirena”, “Dramă la vânătoare”, “Trei ani”, “Viaţa mea”, etc.), teatru (“Platonov”, “Ursul”, “Cerere în căsătorie”, “Demonul pădurii”, “Pescăruşul”, “Trei surori”, “Unchiul Vanea”, “Livada cu vişini”, etc.). Cehov a scris inspirându-se din viaţa societăţii ruse contemporane lui, fiind un realist prin excelenţă (de altfel, tot el spunea că “nici o literatură modernă nu poate depăşi viaţa la categoria cinism”). Este un excelent psiholog, un fin cunoscător al spiritului omenesc, ale cărui profunzimi le sondează direct, fără menajamente. Cehov îşi psihanalizează personajele, făcând echilibristică pe marginea psihologiei abisale, atingând toate punctele nevralgice, inclusiv suicidul. Piesele sale de teatru sunt complexe, veritabile millefeuille care pendulează între satiră şi tragism, iar fiecare regizor de teatru, indiferent de structura sa spirituală, poate pune în scenă propria viziune în materie de Cehov. Anton Pavlovici este inclusiv medic spiritual – el face anamneza, el stabileaşte terapia; uneori, este şi preot, exorcizând demonii unei societăţi cu nimic diferită de cea actuală.
A fost mereu foarte activ social, împărţindu-se între călătorii şi participarea la cercurile literare de la Moscova şi Sankt-Petersburg. Este demnă de a fi amintită opera sa de caritate, mai puţin cunoscută şi promovată în afara Rusiei – de la voluntariatul în medicină, la sponsorizarea înfiinţării cabinetului medical de la Melihovo (lângă Moscova, unde avea o proprietate) şi a aprovizionării sale cu medicamente, până la construcţia a trei şcoli pentru copiii locului, a unei clopotniţe şi înzestrarea unei unităţi de pompieri. Tot la Melihovo, la solicitarea lui Cehov, a fost deschis un oficiu poştal cu telegraf. La Taganrog, a deschis o bibliotecă şi a donat peste 200 de volume din colecţia personală.

Anton Pavlovici Cehov este nativ Vărsător cu Ascendent în Gemeni – două semne de Aer care i-au furnizat abilităţile de comunicare, talentul la scris, afirmarea de foarte tânăr (conduce o revistă a elevilor în timpul şcolii, joacă în diferite spectacole, ca actor amator) şi inteligenţa de excepţie, creativitatea, poziţia de frunte în cercurile intelectuale. De la Vărsătorul natal vin originalitatea şi umanismul, de la Gemeni călătoriile şi condeiul. Luna plasată în Berbec l-a susţinut energetic în toate demersurile sale şi i-a dăruit celebritate (casa a XI-a a notorietăţii) graţie scrisului (trigon cu Saturn din casa a III-a a comunicării din Leul cel creativ).
De remarcat prezenţa Soarelui pe Nodul Nord Lunar (Sensul Vieţii), încă un indiciu al faptului că lui Cehov îi era dat să fie cunoscut de o lume întreagă (conjuncţia este plasată în casa a IX-a a străinătăţii, pe Meridianul semnificator al proeminenţei sociale). Soarele în casa a IX-a este semnificator al călătoriilor care i-au marcat destinul marelui dramaturg, dar şi al posturii de filosof. Anton Cehov a combinat abordarea realistă cu cea filosofică şi a asezonat totul cu un puternic simţ al umanismului tipic Vărsătorului evoluat.
Mercur, planeta comunicării, care îi patronează Ascendentul (dar şi zodia natală, prin exaltare), este plasat în rigurosul Capricorn, care i-a formatat mentalul nativului în sensul analizei chirurgicale (aplicate personajelor şi situaţiilor). Cuadratura cu Luna i-a subminat rezistenţa fizică, iar prezenţa în casa a VIII-a a facilitat, alături de Uranus în Gemeni, boala pulmonară care i-a fost fatală (casa a VIII-a este şi casa bolilor grave, mortale). Tot despre sănătatea sa precară vorbeşte şi opoziţia Uranus – Marte pe axa caselor sănătăţii, a VI-a şi a XII-a. Uranus este în casa a XII-a, în Gemeni şi semnifică boala pulmonară cronică, cu evoluţie capricioasă şi impredictibilă, spitalizările multiple, iar Marte este în casa a VI-a a sănătăţii cotidiene, în Scorpion, explicând infecţia ascunsă, cu episoade de acutizare. Drept este că tot Marte în casa a VI-a (responsabilă şi cu munca) i-a îngăduit să muncească neîntrerupt, conectându-l la sursa divină a inspiraţiei printr-un sublim trigon cu Neptun din Peşti. Acelaşi Neptun care, alături de Venus şi de apartenenţa la Vărsător, a făcut din Cehov o altă faţetă a ceea ce este Spiritul Rus. Spirit care, pe altarul culturii universale, ne împărtăşeşte din sine, prin fiecare minut pe care îl petrecem în compania celor care-l formează.