Un nou ”caz Skripal”? De ce încearcă Germania să acuze Rusia?

Germania a anunțat expulzarea a doi diplomați ruși. Decizia s-a bazat pe falsul pretext cum că Moscova ar fi refuzat că colaboreze cu anchetatorii care s-au ocupat de cazul asasinării unui cetățean georgian – unul dintre comandanții insurgenților ceceni. Este explicația oferită de cancelarul Angela Merkel, care a mai și dat de înțeles că sunt posibile și alte acțiuni împotriva Rusiei, inclusiv introducerea de sancțiuni. Combatantul, în vârstă de 40 de ani, a fost împușcat în capitala germană, în luna august, scrie ”Rossiiskaia Gazeta”.

Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că asasinatul nu poate avea nici o legătură cu autoritățile ruse. În opinia lui, subiectul ”este extrapolat de mass-media germană”, se pare, în mod premeditat: scandalul iscat joacă în favoarea autorităților germane, din cauza complicatei situații politice interne. Coaliția aflată la guvernare a ajuns în pragul destrămării, în urma șocantelor rezultate ale alegerilor pentru conducerea Partidului Social-Democrat din Germania (SPD). Nu este de mirare că unora dintre forțele de la vârf le convine să abată atenția de la problemele interne și să arunce, asupra Rusiei, responsabilitatea pentru o crimă cu rezonanță la nivelul opiniei publice, să bage spaima în populație. Publicul occidental s-a obișnuit cu miturile ideologice ale acuzațiilor împotriva Rusiei, pe care autoritățile locale le multiplică la indigou, de la an la an, folosind deseori, ulterior, această imagine de inamic extern, numai și numai pentru atingerea unor scopuri economice sau de politică internă.

În acest caz, la denigrarea Moscovei a aderat și presa americană. Cotidianul Wall Street Journal susține că, dacă procurorul federal al Germaniei va descoperi ”amprenta rusească”, acest lucru s-ar putea răsfrânge asupra colabărării energetice dintre Moscova și Berlin. SUA încearcă, din toate puterile, să pune bețe în roate acestei colaborări, fiind vorba, în primul rând, de proiectul gazoductului Nord Stream-2. Pentru Washington, acest scandal din Germania, cu acuzații la adresa Rusiei, pică foarte bine.

Pe de altă parte, situația creată de expulzarea diplomaților ruși poate să nu fie deloc întâmplătoare, ținând cont de apropiatul summit în format Normandia, fixat pentru 9 decembrie. Deși, chiar Merkel afirmă că aceste teme nu au legătură una cu cealaltă. Totuși, nu se poate exclude definitiv ideea că, folosindu-se de acuzațiile la adresa Moscovei, Berlinul ar putea exercita un plus de presiune asupra Kremlinului.
Revenind, însă, la crima în sine, acuzațiile la adresa Moscovei uimesc, din nou, prin lipsa de dovezi, iar, folosirea lor pentru a justifica expulzarea diplomaților este cel puțin nepotrivită.

O sursă informată a declarat, pentru ”Rossiiskaia Gazeta”, că ”mâinile combatantului Zelimhan Hangoșvili, ucis la Berlin, sunt pătate de sânge nu până la cot, ci până la umăr. I-au căzut victime cel puțin 60 de oameni. De altfel, chiar cei de la procuratura Germaniei, statul unde el a cerut azil politic, în 2017, au arătat că, așa cum reiese din mărturiile martorilor, decedatul a participat la acțiuni armate în Cecenia, de partea unor formațiuni ilegale, în perioada 2000-2004.

Potrivit aceleași surse, el a fost implicat în organizarea și participarea la o serie de acte teroriste comise pe teritoriul Rusiei. Hangoșvili a fost omul de legătură între capii formațiunilor paramilitare ilegale – Aslan Mashadov, Șamil Basaev, Doku Umarov, Halilov, Taziev, care acționau pe teritoriul Caucazului de Nord. A avut contacte și cu mercenari străini, inclusiv cu Abu-Haws, Hattab, Abu-al-Walid.

În 2003-2004, Hangoșvili a condus, din ordinul lui Basaev, o grupare criminală, a cărei misiune a fost organizarea și desfășurarea de acțiuni teroriste și de diversiune în Ingușetia. Interlocutorul RG a relatat că, în lunile mai și august 2003, Hangoșvili a luat parte la atacurile împotriva coloanelor forțelor federale, pe autostrada dintre localitățile Alhasta și Galașki, unde au murit 15 militari.

Iar, un an mai târziu, sub comanda teroristului internațional Basaev, el a contribuit la atacul împotriva reprezentanților organelor puterii și a conducerii Ingușetiei, soldat cu moartea a 98 de oameni, inclusiv 67 de angajați ai structurilor de ordine. Potrivit aceleași surse, la 22 aprilie 2004, Hangoșvili l-a împușcat personal pe caporalul Gadaborșev, din Direcția FSB (Serviciul Federal de Securitate – n.r.) pentru Ingușetia.
Autoritățile ruse au informat instituțiile competente din Georgia, Ucraina, SUA și Germania în legătură cu aceste crime. În 2016, Hangoșvili a fost dat în urmărire internațională, de Georgia. În opinia interlocutorului ziarului RG, ceea ce s-a întâmplat în Germania este pură răfuială între formațiuni de bandiți. De altfel, în Europa, activitatea unor astfel de indivizi, deseori legată de tot felul de infracțiuni – contrabandă, violență, tâlhării și conflicte între diferite grupări infracționale – nu constituie cazuri izolate.

Dar, realitatea din Germania este de așa natură, în prezent, încât justiției îi convine să profite de pe urma acestui asasinat.

Moscova a subliniat absența, în acest caz, a oricăror dovezi privind implicarea unor oficiali ruși la crima săvârșită. MAE rus a anunțat că, în cel mai scurt timp, vor fi puse la punct acțiuni de răspuns. ”Interpretăm declarația părții germane privind expulzarea a doi angajați ai ambasadei ruse din Berlin ca nefondată și neprietenoasă. Este inadmisibilă o abordare politizată a unor chestiuni care țin de anchetă penală. Suntem obligați să gândim un set de măsuri de răspuns”.

După cum a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru Interfax, ”suntem oameni cărora le place să pătrundă în esența lucrurilor; mai întâi, analizăm ce ni se impută și de ce s-a întâmplat”. Lavrov a subliniat că pentru stabilirea unor măsuri de răspuns din partea Rusia nu este nevoie de prea mult timp.