Corneliu VLAD
În ciuda unei opinii acceptate fără prea mult discernământ despre lumea de azi, care e departe de a fi reașezată temeinic într-o paradigmă stabilă după cea bipolară din timpul războiului rece și cea monopolară, pentru scurt timp, după 1990, lumea în care trăim acum, multipolară, își menține în filigran, cu tenacitate și ca o componentă esențială bipolaritatea ruso-americană în domeniul existențial al păcii și securității mondiale. Relațiile dintre superputerile canonice ale războiului rece rămân de o importanță decisivă pentru soarta lumii, nu numai în plan militar, dar și politico-diplomatic, chiar dacă raporturile de forță la scară planetară au devenit mai complexe prin ascensiunea unei a treia superputeri, China, care este principalul challenger în domeniul economic.
Din păcate, spre deosebire de anii războiului rece, când stabilitatea și echilibrul în lume erau asigurate prin echilibrul terorii și al distrugerii (nucleare) reciproc asigurate, cadrul global în care trăim azi este mai nesigur, mai imprevizibil, iar prin aceasta mai periculos.
Previziunile Consiliului pentru probleme internaționale al Rusiei pe anul 2019 privind starea lumii se încadrează în această ramă și aprecierile politologilor de la Moscova nu sunt dintre cele mai optimiste. Unul dintre ei, reputatul comentator Feodor Lukianov, este sceptic în privința reluării dialogului ruso-american la cel mai înalt nivel, chiar dacă este vorba de o cerință tot mai presantă după retragerea SUA din tratate internaționale de neînarmare si control al armamentelor dar și pe fondul “banalizării” și proliferării nucleare. Or, remarcă Lukianov, SUA și Rusia sunt principalii factori care pot schimba acest curs primejdios, căci China refuză negocieri pe înarmare, iar UE și statele nenucleare nu au putere de negociere. “Inerția războiului rece este foarte puternică” în abordarea tematicii înarmărilor nucleare și “avem nevoie de un nou impuls” în materie, conchide el.
Un alt analist rus, Valeri Garbuzov, constată, și el, ”dezordinea și haosul”, factori ce potențează “sfidările și riscurile” într-o lume în care SUA și China compun o bipolaritate bizară bazată pe combinația dintre “interdependență și respingerea reciprocă”, iar SUA și Rusia modernă caută “noi structuri de integrare, energii alternative, pe plan financiar, și în sisteme de apărare”. Washingtonul și Moscova, remarcă autorul rus, au relații degradate de probleme cum sunt criza ucraineană, războiul din Siria, presupusa imixtiune rusă în alegerile americane etc. și “percep, fiecare, semnale provocatoare în politica externă a celuilalt, ceea ce poate duce la acțiuni de răspuns”. Și totuși, încheie el pe un ton optimist, “Putin și Trump sunt singurii lideri сare acționează deschis asupra actualei evoluții internaționale și asupra pilonilor ordinii mondiale. Unii ii iubesc, alții ii urăsc”. În mod regretabil însă, “în ciuda asigurărilor publice ale președinților Putin și Trump privind dorința lor de a stabili contacte bilaterale și în lipsa unei supărări personale între ei, nu sunt semne ale vreunei mișcări notabile de apropiere între cei doi”. Dialogul la vârf ruso-american mai are de așteptat.
Consiliul Comisiei Economice Eurasiatice (CEE) a aprobat proiectul de Acord privind admiterea brokerilor și dealerilor…
Se așteaptă un răspuns adecvat al Rusiei Trupele ucrainene au atacat aerodromul militar din Taganrog,…
Propriile dezvoltări din domeniul inteligenței artificiale constituie o parte importantă a suveranității, a declarat Vladimir…
În cadrul convorbirii lor telefonice, premierul Ungariei, Viktor Orban, nu i-a transmis președintelui Rusiei, Vladimir…
Vasili KAȘIN, doctor în științe politice, director al Centrului de Studii Europene și Internaționale Complexe…
Principalele companii aeriene din UE reduc numărul de zboruri spre China pentru că sunt nevoite…
This website uses cookies.