Seful Fundației ”Gorciakov”: Stagnarea relațiilor ruso-române poate fi depășită și prin eforturile diplomației publice

La București, a avut loc cea de-a 5-a conferință științifică româno-rusă dedicată celei de-a 85-a aniversări a semnării Tratatului din 1934, privind reluarea relațiilor diplomatice între România și Uniunea Sovietică. Conferința s-a desfășurat sub co-președinția lui Adrian Năstase, președinte al Fundației Europene “Nicolae Titulescu” și a lui Leonid Dracevski, director executiv al Fundației pentru promovarea diplomației publice “Aleksandr Gorciakov”, care a răspuns la întrebările publicației ”Vești din Rusia”.

– Ce semnificație are cea de-a 85-a aniversare a restabilirii relațiilor diplomatice dintre țările noastre, pentru starea actuală și dezvoltarea relațiilor între Rusia și România? De ce, cele două fundații “Alexandr Gorciakov” și “Nicolae Titulescu” au decis să-și dedice noua conferință acestui eveniment?

Cultura negocierilor a scăzut

– Încheierea Trataului din 1934 este un exemplu despre cum, în prima jumătate a secolului al XX-lea, doi miniștri de externe, Mihail Litvinov și Nicolae Titulescu, au încercat să găsească o soluție pentru cele mai complexe probleme bilaterale, ceea ce este extrem de relevant astăzi și are o proiecție clară, pe ceea ce se întâmplă în lume. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem, cu amărăciune, că nivelul de cultură al negocierilor a scăzut – începând cu vocabularul și terminând cu însuși conținutul acestora – și contrastează cu ceea ce se întâmplă în lume, în prezent. Cele două fundații, ”Gorciakov” și ”Titulescu”, au decis să-și dedice noua întâlnire acestui eveniment datorită lui Adrian Năstase, președintele Fundației Europene ”Nicolae Titulescu”. El a propus acest subiect și s-a dovedit a fi absolut corect, deoarece, pe plan istoric, acești doi oameni, Mihail Litvinov și Nicolae Titulescu, au contribuit la instituirea ordinii mondiale nu numai pe continentul european, ci chiar în întreaga lume.

Participă înalți profesioniști din ambele părți

– Cine face parte din delegația Fundației dumneavoastră?

– Sunt cercetători, înalți profesioniști, de la Institutul Europei al Academiei Ruse de Științe, Universitatea de Stat “M.V.Lomonosov” din Moscova, Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova (MGIMO), Institutul de Economie Mondială și Relațiile Internaționale al Academiei Ruse de Științe.

– Și, ce puteți spune despre partea română?

– Partea română a fost reprezentată de către oameni de știință și profesori din cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, a Institutului Revoluției Române din 1989, a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava, a Universității “Valahia” din Târgoviște, a Universității “Dunărea de Jos” din Galați.

O parte dintre ei sunt participanți permanenți la întâlnirile noastre. Dar, sunt și oameni noi. Cred că aici ar trebui să includem, cu siguranță, o componentă de tineret. Cele două fundații ar trebui să invite, de asemenea, tineri diplomați ruși și români, să organizeze conferințe comune în mediul universitar. Tinerii, de asemenea, trebuie să ne audă mesajele științifice și, în al doilea rând, să participe la discuții. Acest lucru ar fi extrem de important.

Participanții la conferința științifică româno-rusă de la Fundația Europeană ”Nicolae Titulescu”/ Foto Ambasada FR din București

– Aveți și alți parteneri de colaborare, în România?

– Deocamdată, nu. Cele două fundații au devenit parteneri, în primul rând, datorită eforturilor uimitoare ale ambasadorului Kuzmin, care a aprins o scânteie în noi toți și am început să colaborăm.

Șanse de a depăși stagnarea relațiilor bilaterale

– Există șanse de a depăși o anumită stagnare în relațiile ruso-române, inclusiv la nivel diplomatic? Ce trebuie făcut pentru aceasta? Ce contribuție poate avea diplomația publică?

– Cred că stagnarea relațiilor ruso-române poate fi depășită, printre altele, datorită întâlnirilor noastre de acest fel. Acest lucru este, cu siguranța, adevărat, deși există țări cu care, pentru noi, promotorii diplomației publice, poate fi mai interesant să ne întâlnim și înțeleg de ce – pentru că aceste țări au propria lor poziție. Și se comportă destul de independent, indiferent de mărimea lor. Dar, sunt și țări care se tot referă la faptul că există o astfel de ordine în Uniunea Europeană …

”Finlandizare” a României?

– Ca exemplu, puteți numi țările care au propria lor poziție?

– Cu toții vedem ce fel de relații avem cu Germania, cu Franța – dacă vorbim despre țări mari; în ceea ce privește țările din Europa de Est, pot menționa Ungaria, care își declară propriile acțiuni independente. Am depășit deja momentul în care, în această parte a Europei, tot se spunea că întâlnirile bilaterale nu pot avea loc decât atunci când sunt convenite cu Uniunea Europeană. Și, astfel de discursuri au răsunat destul de frecvent. Totuși, bunul simț a prevalat, până la urmă. Sper, în orice caz, că există această tendință.

La conferința de la București, îmi plac foarte mult discursurile profunde ale experților. Și, ce am auzit, aici, cred că mă face pe mine și chiar pe specialiștii în materie mai bogați, deoarece au fost exprimate punctele de vedere cele mai interesante, izvorâte din documente istorice concrete. De exemplu, termenul de “finlandizare”, aplicat României, nu a fost propus de către noi, ci de către colegii noștri români. Sper că și discuțiile ulterioare vor da roade.