Rusia vrea instituirea unui premiu, ”Mendeleev”, pentru tinerii cercetători
10/09Spionul american de la Kremlin. Ce spune Moscova
11/09Corneliu Vlad: Semnale luminoase în coșmarul ucrainean
Corneliu VLAD
După un debut politico-militar exploziv și un îngheț diplomatic prelungit, criza ucraineană pare să se îndrepte spre o nouă fază, în care forțele în confruntare (hibridă și asimetrica) dau semne că ar fi dispuse să se așeze din nou la masa negocierilor. Cadrul este déjà stabilit, formatul Normandia, la care participă, alături de Rusia și Ucraina, Franța și Germania. După încheierea, în 2015, a Acordurilor de la Minsk, părțile în confruntare în sud-estul Ucrainei s-au împotmolit într-un conflict cronicizat, care adaugă însă mereu victime la un bilanț tragic de peste 13 000 de pierderi de vieți omenești.
Câteva elemente din ultimele săptămâni îndreptățesc, pentru unii comentatori, speranțe în relansarea eforturilor de soluționare a conflictului, deși presa mondială este mai generoasă ca oricând în titluri interogative: “O perspectiva de pace?”, “Speranțe de pace?”, “Un prim pas către normalizarea relațiilor Ucraina-Rusia?” etc. Titluri sugerate în principal de cel mai spectaculos fapt (recent) din relațiile ruso-ucrainene: schimbul a câte 35 de persoane deținute sau inculpate de către cele două părți. Un gest umanitar, dar și de o valoare simbolică, de bunăvoință reciprocă. “Acest schimb a fost posibil grație îndeplinirii înțelegerilor convenite personal de președintele Rusiei și cel al Ucrainei”, informează un comunicat al MAE rus. “Am făcut primul pas. Trebuie să-i facem și pe toți ceilalți pentru a pune capăt acestui război cumplit” – declara președintele ucrainean Zelenski. În același spirit, președintele Putin aprecia schimbul de persoane ca “un mare pas către normalizarea relațiilor dintre cele două țări”. Și pentru că laitmotivul “pașilor” este la ordinea zilei, următorul care se profilează este proiectata întâlnire la nivel înalt a formatului Normandia, anunțată de președintele Franței Macron, care l-a avut ca oaspete în luna august pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. “Pentru Moscova, schimbarea de retorică a președintelui francez este semnul că Occidentul începe să devină responsabil – scrie politologul rus Tatiana Stanovaia. Valul antirusesc se retrage, bunul simț se ridică deasupra emoțiilor. Rusia are nevoie de cineva în Occident care să explice Ucrainei că Acordurile de la Minsk trebuie respectate. Iar Moscova crede că Macron poate îndeplini acest rol”.
Favorabilă reluării discuțiilor în formatul Normandia, Moscova insistă ca acestea să fie pregătite concret, punctual, pentru a putea da rezultate, căci poziția Moascovei și cea a Kievului sunt în acest moment departe de o armonizare. Moscova susține ca prima etapă în rezolvarea conflictului să includă o amnistie generală și alegeri locale în Donețk și Lugansk validate de OSCE și o lege privind acordarea, prin Constituția Ucrainei, a unui statut special acestor teritorii. Iar Kievul insistă pe aspectul militar: încetarea completă a focului, retragerea armelor grele, schimb de prizonieri, controlul frontierei de către forțele armate ucrainene, măsuri urmate de aplicarea clauzelor politice.
Comentatorii politici se întâlnesc în general în aprecierea că momentul reglementării crizei din Ucraina este încă incert și îndepărtat, iar traiectoria negocierilor este lungă și anevoioasă, dar apreciază că poziția președintelui Zelenski este mai flexibilă decât aceea a predecesorului său, Porosenko. Și mai amintesc observatorii crizei că la 19 septembrie vor începe la Bruxelles negocieri trilaterale asupra gazelor naturale între Comisia Europeană, Rusia și Ucraina, întrucât contractul de tranzit pe teritoriul Ucrainei al gazelor rusești livrate de către Rusia Europei expiră la 31 decembrie 2019. Cu alte cuvinte, într-un fel sau altul, cam toată lumea (cel puțin în Europa) este interesată în eradicarea crizei ucrainene și a extensiilor sale.