Corneliu Vlad: Putin, marele absent

Corneliu VLAD

“Putin, marele absent”, au remarcat sursele de presă occidentale la deschiderea summitului G-7 din acest an. Multe din punctele care au figurat pe agenda summitului implică într-un fel sau altul Rusia, chiar dacă ea nu mai participă la acest forum multilateral (dar restrictiv). Se poate spune că despre Rusia cea absentă s-a vorbit mai frecvent în incinta negocierilor și pe culoare chiar decât despre diferitele state participante la reuniune. Mai mult, președintele în exercițiu din acest an al G-7, șeful statului francez și președintele SUA au pus deschis întrebarea dacă Rusia n-ar trebui invitată pentru refacerea precedentului format G-8.

Oricum, presa vest-europeană nu a ezitat să amendeze cadrul restrictiv și tot mai lipsit de reprezentativitate (iar prin aceasta și de eficacitate) al G-7, care reunește numai state occidentale, ignorând state importante – și nu numai Rusia ci și China, India, de fapt toate statele membre ale BRICS, dar și alte state emergente de pe glob sau chiar continente întregi (America Latină, Africa). Cum poți gestiona prin conlucrare internațională incendiile uriașe din Amazonia în absența Braziliei?

Cu câteva zile înainte de recentul G-7, cu prilejul întâlnirii sale cu președintele Macron, liderul de la Kremlin a luat notă de intenția Franței (dar și a SUA) de reintegrare a Rusiei în acest format, dar a remarcat, în același timp, că G-20 este un forum mult mai cuprinzător și mai reprezentativ pentru abordarea și soluționarea marilor probleme de anvergură planetară. În 2018, când presedintele Trump a propus revenirea Moscovei în formatul din care Rusia a fost retrasă în contextul crizei din Ucraina, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov a declinat invitația și a adăugat că G-20 este “formatul cel mai promițător pentru viitor”.

Anul acesta, la Biarritz, majoritatea participanților la G-7 au înclinat pentru cooptarea Rusiei în format (SUA, Franța, Germania, Italia, poate și alții), dar pentru a nu încărca și mai mult relațiile interoccidentale, și așa suprasolicitate, problema invitării Rusiei a fost reportată pentru o ocazie viitoare.

Și așa au discutat mai marii lumii occidentale despre “gestionarea unei economii mondializate în absența unui guvern mondial” (cum scria publicația franceză “Le Causeur”), ba, mai mult, și în afara unor protagoniști de prim rang precum China, India, Rusia . Iar în ce privește punctele critice, de criză și confruntare, de pe glob, precum Iranul, Ucraina, Siria, Peninsula Coreeană, Venezuela etc., absența Rusiei a anihilat șansele de progres în identificarea căilor de ieșire din impas.

Per total, summitul G-7 ediția 2019 a avut, în orice caz, meritul de a atesta din nou că politicile și măsurile restrictive, de forță și dictat, protecționismul și sancțiunile, nu netezesc calea spre dezvoltare pașnică și conlucrare benefică, ci viciază și complică în plus atmosfera internationala. În ce privește Rusia, scria în preziua reuniunii publicistul francez Gil Mihaely, “ar fi eronat și periculos să fie marginalizată și motivată în ostilitatea ei antioccidentala. Dacă lumea trebuie gestionată de o mâna de lideri, fără Putin acest lucru n-ar avea sens”.

Deocamdată, însă, ar mai fi de amintit că la încheierea reuniunii G-7, președintele Franței a anunțat un summit în formatul Normandia pentru Ucraina, cu participarea Franței, Germaniei și Rusiei. Dar Moscova și-a dat oare acordul?