Corneliu Vlad: Vin rușii

Corneliu VLAD

Relațiile ruso-americane dau din nou semne că ar încerca să se învioreze. Prin recenta vizită în Rusia a secretarului de stat Mike Pompeo și convorbirile sale cu președintele Putin (timp de trei ore) și cu omologul său Serghei Lavrov, cele două părți au început “să spargă gheață”, cum spunea un comentator vest-european. “Am avut impresia că președintele dvs. ar dori să restabilească relațiile și contactele ruso-americane și că ar fi dornic să rezolve problemele de interes comun” – i-a spus liderul de la Kremlin demnitarului american, pe care l-a asigurat că “și noi vrem să restabilim din plin relațiile noastre”. Cu o marjă inerent mai redusă de acțiune, șeful diplomației americane a ales o abordare punctuală: șanse de conlucrare pe dosarele sirian și nord-coreean, dar tăcere pe problematica dezarmării și a situației din Venezuela.

Finalul a rămas deschis: la declarația recentă a președintelui Trump că intenționează să se întâlnească cu președintele Putin, în iunie, la summitul G-20 de la Osaka, liderul rus s-a arătat total receptiv.

Totul ar putea părea pe cale să se limpezească. Dar relațiile ruso-americane sunt astăzi mult mai complexe și depind de mult mai mulți factori decât în vremea bipolarismului și a războiului rece. Raportul Mueller, care n-a reușit să probeze amestecul Kremlinului în viața politică și electorală americană, n-a curmat curentul rusofob din mediile politice și de presă americane, iar analistul rus Pavel Sarikov prevede că “tema ingerinței ruse va continua să existe în mod independent (de raportul Mueller – n.n.) și nu va dispărea, mai ales că alegerile din SUA vor avea loc în 2020.” Mai concret, Feodor Lukianov, președintele Consiliului de Politică Externă , afirmă că “principala problema din relațiile ruso-americane nu a fost ancheta Mueller, ci absența evidentă a unei ordini de zi între cele două țări”.

Și așa se face că peste relațiile dintre Washington și Moscova s-a lăsat parcă o ceață deasă, traseul de urmat nu se întrezărește iar busola este și ea dereglată. Poate și din această cauză, universitarul american Stephen F. Cohen, apreciază în recenta sa carte :”Război cu Rusia?” că “America se află acum într-un nou război rece cu Rusia, unul chiar mai periculos decât cel din care lumea a supraviețuit în secolul XX”. Și el explică de ce: “Principiul parității, potrivit căruia cele două părți au interese legitime, nu mai există”. Or, amintește el, acest principiu “stă la baza diplomației și a negocierilor care simbolizează summiturile liderilor”.

În relațiile ruso-americane s-a adunat mult balast iar în acest steril se ascunde și exploziv. Deminarea acestui nou imaginar și hibrid “Zid al Berlinului” va solicita eforturi considerabile ale ambelor părți. Un singur exemplu, dat de Cohen, în ce privește SUA: Rusia-gate, chiar dacă a eșuat, a prejudiciat grav cel puțin patru instituții ale Americii: sistemul electoral, președinția, comunitatea informațiilor și media, îndeosebi cea influentă. “Americanii știu că au fost mințiți”, scrie Cohen, despre care nu degeaba o publicație americană spune că este “cel mai controversat expert asupra Rusiei”. Holdingul de presă Syndicate Project consacră o ediție specială celor mai noi apariții editoriale din Statele Unite pe tematica Rusiei și a relațiilor ruso-americane, căreia ii dă titlul “Vin rușii”. Nu e însă vorba de vreun război hibrid, ci de unul politic – deci nu militar – cum precizează unul dintre autorii recenzați, Mark Galeotti, expert recunoscut în intelligence. Ideea generală a acestei culegeri de studii este că, fie că vin sau nu rușii, americanii nu prea par pregătiți pentru întâlnire. Dar nu este pentru prima oară când se înșeală  chiar și experții cei mai redutabili.