Kosaciov, despre rezultatul alegerilor europarlamentare

Poate singura surpriză a alegerilor pentru Parlamentul European a fost cota ridicată de participare, pentru că rezultatele se încadrează în majoritatea prognozelor. Și a fost confirmată cea mai importantă dintre ele – Europa continuă să se afle într-o zonă de intense turbulențe, scrie șeful Comisiei parlamentare pentru Afaceri Internaționale, Konstantin Kosaciov, în cotidianul ”Rossiiskaia Gazeta”, apreciind că se pot trage trei concluzii cheie:

Prima – a devenit istorie o tradiție politică existentă din momentul creării Parlamentului European, în urmă cu patru decenii, când Uniunea Europeană era condusă de două cele mai mari coaliții de partide, de dreapta și de centru-stânga. Acum, Partidul Popular European și social-democrații se văd nevoiți să apeleze la susținerea liberalilor sau a verzilor. Succesul acestor două forțe reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai importante rezultate ale recentelor alegeri. Teme precum libertățile individuale și ecologia au devenit, oarecum, teren de confruntare pentru alegătorii europeni, iar o coaliție formată din partidele de dreapta și de centru-stânga cu verzii, spre exemplu, ar constitui unul dintre cele mai potrivite scenarii pentru ei toți.

A doua concluzie cheie – în noua componență a Parlamentului s-a accentuat fragmentarea. Și-au întărit pozițiile formațiunile de dreapta, iar, printre ei, jubilează euroscepticii. Dar nu va exista majoritate pe acest palier. Cu totul alta este, însă, situația la nivel european, unde unele partide au obținut rezultate impresionante: în Franța, spre exemplu, partidul lui Marine Le Pen a dobândit o victorie zdrobitoare în fața formațiunilor aflate la guvernare, dar aici este vorba, mai degrabă, de un fiasco personal al președintelui Emmanuel Macron. Iar, în Marea Britanie, victoria partidului Brexit este urmare a crizei guvernamentale.

Nu puteau să nu influențeze rezultatul votului (inclusiv cota de participare) campaniile susținute derulate în Europa, atât de forțele naționaliste de dreapta, cât și de cele adversare lor. Dacă dreapta este acuzată de populism și de specularea unor probleme acute, împotriva lor s-a acționat în mod grosolan, dacă este să amintim, doar scandalul cu vice-cancelarul austriac, izbucnit chiar înaintea scrutinului și, pentru care, partidul lui Heinz-Christian Strache a plătit cu pierdere de voturi. Nu este exclus însă și un efect invers în alte țări, unde, văzând cât de murdare sunt metodele care acționează împotriva forțelor de dreapta în plină ascensiune, alegătorii au primit o motivație în plus pentru a merge la urne.

A treia concluzie – în Uniunea Europeană, totul va fi relativ la fel, ca și până acum; nu s-a produs o revoluție și, cu atât mai mult, o răsturnare de situație. Noi, în Rusia, însă, trebuie, desigur, să urmărim cu atenție noua configurație a celui mai important for legislativ și mai reprezentativ organ al puterii din UE. Se poate spera la o ușoară slăbire a actualului consens rusofob din Parlamentul European și la o poziționare mai fermă a forțelor raționale.

Aș atrage, totuși, atenția și asupra noilor teme din dialogul nostru, pe lângă energie și conflicte regionale. Sunt chestiuni care îi îngrijorează, în mod evident, pe alegătorii europeni, în egală măsură. Este vorba, în special, despre ecologie. Și, cred că nu ar fi lipsit de sens, dacă ne-am gândi la o agendă, pe care Rusia ar putea să o propună UE spre analiză. Dar și alte direcții (migrație, controlul armelor, spațiul cibernetic, etc).

Și trebuie, desigur, reluată activitatea Comitetului parlamentar de colaborare Rusia – UE. Înghețarea lui nu a adus nici un rezultat, cu excepția creșterii neînțelegerii reciproce. Noi, partea rusă, suntem dispuși la colaborare. Vom aștepta semnale din partea noii componențe a Parlamentului European.