Corneliu Vlad: “Experimentul Zelenski”

Corneliu VLAD

În situații deosebite, experimente deosebite. Alegerile prezidențiale din Ucraina s-au transformat într-un exercițiu democratic sui generis, care capitalizează atenție și interes. Un candidat la funcția supremă în stat (care în Ucraina nu este una onorifică), actor de profesie, 41 de ani, fără pic de experiență politică (înafara … unui rol de președinte cinstit într-un serial tv), a devansat în primul tur de scrutin doi candidați redutabili: președintele în exercițiu Petro Porosenko, așadar cel ce deține acum toate pârghiile puterii și bine cunoscuta politiciană Iulia Timoșenko, candidat pentru a treia oară la prezidențiale, dar care a fost și prim ministru, și la Kremlin în convorbiri cu președintele Putin, și la închisoare. În fața unor asemenea competitori, Volodimir Zelenski a obținut, cu dezinvoltură, în prima rundă a alegerilor, peste 30 la sută din voturile exprimate (și ele, mai multe decât la alegeri anterioare) și se arată încrezător în scrutinul decisiv, de la sfârșitul lui aprilie. Niciunul dintre următorii clasați nu a obținut mai mult de 20 la sută. Și totuși, Zelenski n-a avut niciun program politic clar, niciun partid în spate, nici urmă de palmares politic.

Explicația succesului? Frustrările și dezamăgirile populației față de situația din țară: secesiune, război cronicizat, inflație și șomaj, erodarea identității și solidarității naționale, lipsă de perspective de aderare la NATO și UE, dezinteres crescând – și chiar tendință de dezangajare treptată – ale Occidentului față de criza ucraineană.

În declarațiile sale publice, puține, laconice și prea puțin precise, Zelenski a promis Ucrainei “că “va începe o viață normală, fără corupție și șpagă” și, spre deosebire de Porosenko, s-a pronunțat pentru negocieri cu Rusia în vederea rezolvării conflictului. Posibilul președinte recunoaște că este inexperimentat în treburile statului, dar promite să învețe și să fie receptiv, căci este “cinstit” și are “suficientă forță și energie”. Mărturisiri și angajamente pe care, însă, adversarii săi politici le amendează, susținând că “revelația Zelenski” este de fapt o mișcare a oligarhului Ihor Kolomoiski, adversar înverșunat (politic și de afaceri) al actualului președinte Porosenko. Zelenski, însă, pe care presă îl numește deja “un Trump ucrainean”, dezminte și declara că lansarea sa în politică “nu e legată de dorința nimănui”.

Între cele două tururi de scrutin ale prezidențialelor, Moscova s-a abținut de la comentarii oficiale pe tema alegerilor, cu excepția unei declarații laconice a Kremlinului. ”Desigur că nu vrem să vedem partidul războiului la comandă în Ucraina ci un partid care caută o soluționare treptată și reală a situației din sud-estul Ucrainei pe baza acordurilor existente”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Afirmându-și clar orientarea pro-occidentală, Zelenski este, în același timp, în favoarea unor negocieri conditionate cu Rusia.
Dacă unele opinii de presă apropie “revelația Zelenski” de “fenomenul Trump”, deși comparația necesită multe explicitari, performanțele (de până acum) ale candidatului prezidențial ucrainean par mult mai apropiate de cele – reușite- în ultimii ani ale unor tineri lansați și consacrați în politică în state din fosta/actuala Europă Răsăriteană precum președintele Croației Kolinda Grabar-Kitarović (46 de ani, la preluarea funcției), premierul Serbiei, Ana Brnabic 43 ani, iar foarte de curând, președintele Slovaciei Zuzana Caputova, 45 ani. “Nouă Europa” se înzestrează și cu oameni politici noi. Va confirma și Ucraina?