Vicepremierul Bulgariei: NATO, UE și Rusia trebuie să colaboreze

Vicepremierul și ministrul apărării al Bulgariei, Krasimir Krakacianov, a acordat un interviu agenției TASS.

– Bulgaria a marcat anul acestea 15 ani de la aderarea la NATO. Ce a obținut și ce a pierdut în acest timp?

Krasimir Karakacianov: – Bulgaria a devenit membru NATO, după o serie de conflicte din Balcani, inclusiv războiul din fosta Iugoslavie. Acest pas a oferit țării noastre posibilitatea de a se simți în siguranță. Bulgaria este o țară relativ mică, iar după destrămarea Organizației Tratatului de la Varșovia, am constatat că lumea nu a devenit mai sigură. La acel moment, NATO era singura alianță politico-militară din lume și am hotărât că să fii membru al unei organizații care garantează securitatea este mai bine decât să fii în afara ei. Asta este logica prezenței Bulgariei în NATO și nimic altceva. Nu există ideologii sau alte cauze specifice. Nici o țară a Europei nu își poate garanta singură securitatea.

–Și ce a pierdut Bulgaria?

Krasimir Krakacianov: – Din punctul meu de vedere, nu a pierdut nimic. Se poate vorbi despre pierderi numai în cazul în care, în momentul alegerii ar fi existat o alternativă. Noi nu am avut alte variante.

– Dar posibilitatea păstrării neutralității?

Krasimir Krakacianov: – Singura țară neutră din Europa este Elveția, nici Finlanda și Austria nu sunt neutre, pentru că sunt membre ale Uniunii Europene și participă la toate programele europene pe probleme de securitate. Nici Serbia nu poate fi considerată neutră, ea primește armament din Rusia și susține că nu poate să fie membru NATO. Dorința Serbiei de a adera la UE, dar să rămână în afara NATO, nu o face stat neutru, mai ales că trebuie să rezolve problemele existente în Balcani.

– Ce părere aveți despre altă dată marcată zilele acestea – 20 de ani de la bombardamentele NATO împotriva Serbiei?

Krasimir Krakacianov: –  În Europa au fost două modele de destrămare a statelor multinaționale, o varianta a fost cea din Cehoslovacia – o rupere pașnică și culturală în Cehia și Slovacia. Altă variantă a fost Iugoslavia, iar vina pentru acest conflict revine conducerii sârbe în frunte cu Slobodan Miloșevici. A fost varianta propusă de președinții Macedoniei și Bosniei și Herțegovinei, aceea de a crea o confederație, cu unitate de acțiune în politica externă și pe partea de apărare, însă cu independență în rezolvarea celorlalte probleme, dar sârbii nu au fost de acord, au evocat Serbia Mare, ceea ce a generat războiul iugoslav. Iugoslavia a fost un stat artificial, unde o minoritate sârbă de 40% conducea restul de 60%, o populație care nu era sârbă: croați, sloveni, albanezi, unguri, bulgari… Ceea ce nu a mai putut continua la sfârșitul secolului 20. Când statele care au format fosta Iugoslavie au dorit să iasă din componența statului unic, sârbii au decis să nu le permită acest lucru, ceea ce a condus la conflict. Un conflict care, printre altele, a cauzat daune inclusiv Bulgariei, care, în același timp, și-a pierdut încrederea în propria securitate, începând să caute alternativă la Organizația Tratatului de la Varșovia care dispăruse.

– Ce puteți spune despre nivelul actual de cooperare pe linia Rusia – NATO?

Krasimir Krakacianov. – Punctul meu de vedere, ca politician, nu s-a schimbat: NATO și Rusia trebuie să caute puncte de convergență și fundament pentru colaborare, mai ales că un astfel de episod între NATO și Rusia a mai existat de-a lungul istoriei.
Eu întotdeauna am considerat că Rusia, în calitatea ei de stat european, trebuie să fie atrasă mai activ în treburile europene. Cooperare între NATO și Rusia trebuie să fie neapărat. Dar, evenimentele din 2014, situația privind Ucraina și Crimeea (nu vreau să mă pronunț cine are dreptate, cine este vinovat, să fac o complicată analiză politică) împiedică această colaborare. Dar, eu sunt și acum convins că problemele trebuie rezolvate la masa tratativelor, pe bază de cooperare, pentru că prin confruntare nu se ajunge la nimic pozitiv. Lumea creștină civilizată se confruntă cu probleme și provocări mult mai serioase, de aceea este nevoie de un limbaj comun, cu evitarea unei confruntări inutile. După părerea mea, este imposibil să rezolvi probleme prin cursa înarmării, prin demonstrații de forță și prin confruntare. Sunt convins că între Europa și Rusia, între NATO și Rusia trebuie găsite puncte de sprijin și căi spre o soluție pașnică a problemelor, pentru că de pe urma confruntărilor câștigă terțe părți, în special, islamul radical.

– În ultimul timp, presa bulgară a scris despre planurile țării de a pune la dispoziția NATO bazele ei militare la Marea Neagră.

Krasimir Krakacianov: – O informație difuzată de site-urile specializate în știri false. Noi nu am primit vreo propunere în acest sens – de a deschide baze suplimentare pentru NATO și de a trimite nave străine în Marea Neagră. Nimeni nu ni s-a adresat. Cred că acest gen de informații sunt parte a războiului hibrid care se derulează acum în lume. Repet, nimeni nu a rugat Bulgaria să pună la dispozitia NATO sau SUA bazele ei militare la Marea Neagră.

– Dar dacă o astfel de solicitare va veni?

Krasimir Krakacianov: – Bulgaria este cel mai loial partener al NATO, dar Bulgaria, premierul Borisov și tot Guvernul promovează o politică de favorizare a compromisurilor, a tratativelor, nu a escaladării tensiunii. Faptul că suntem un partener loial în interiorul Alianței Nord-Atlantice, nu înseamnă că vom iniția astfel de lucruri.