Corneliu Vlad: Iarasi “un nou început” in relațiile ruso-americane

Corneliu VLAD

Angrenajul complicat al democrației americane a pus în sfârșit capăt unei enormități penibile: suspiciunea, ba chiar învinuirea, că Donald Trump ar fi conlucrat, prin echipa sa electorală, cu Rusia pentru alegerea sa ca președinte al Statelor Unite. Faptul că procurorul special însărcinat cu “ancheta rusă” nu a găsit nicio dovadă incriminatorie timp de aproape doi ani de eforturi sterile și vreo 15 milioane de dolari cheltuiți inutil, iar Ministerul Justiției de la Washington și-a însușit prompt și integral concluziile investigațiilor este o victorie politică pentru președintele Donald Trump și o victorie a adevărului, dar una plătită scump și cu gust amar.

S-a spus că, prin acest episod, Donald Trump își inaugurează practic – și cât se poate de spectaculos – campania pentru reînnoirea mandatului prezidențial, deși mai sunt 22 de luni până la alegeri. “Cea mai mare vânătoare de vrăjitoare din istoria Statelor Unite”, cum a numit-o președintele Trump, s-a încheiat cu un fiasco jenant, dar, apreciază cu regret oficiali de la Moscova, susținerile Washingtonului că Rusia se amestecă în treburile interne americane stăruie în discursul public și viciază în continuare dialogul și conlucrarea între cei doi. Rusofobia rămâne una din temele preferate ale mainstreamului politic, public și mediatic din SUA, chiar dacă înscenarea instrumentată prin“ancheta rusă” a suferit un eșec clar. În schimb, a crescut credibilitatea Rusiei și a președintelui Putin ca protagonist al vieții internaționale și interlocutor în dezbaterea, spre soluționare, a problemelor mondiale.

Este greu de crezut că marile frământări care agită de câțiva ani spațiul public american se vor liniști, căci divergențele și controversele interne ale SUA sunt parte a marilor convulsii ale lumii contemporane și nu se limitează la disputele dintre republicani și democrați, dintre globaliști și suveraniști, ci sunt mult mai ample și au extensii globale.

Sunt de așteptat, mai degrabă, inițiative în ce privește deblocarea relațiilor ruso-americane, înghețate premeditat, artificial și păgubos pentru ambii parteneri. În ultimii câțiva ani, între cele două superputeri politico-militare canonice s-a acumulat un munte de probleme a căror gestionare devine tot mai presantă. În mod logic, fiecare dintre cei doi șefi de stat au o marja de acțiune mult mai largă decât în timpul crizei în curs de aplanare de la Washington. De altfel, este semnificativ că pe timpul anchetei, care a pus în situații nedorite și Washingtonul, și Moscova, cei doi șefi de stat au fost cât se poate de rezervați și laconici în aprecieri. Președintele Trump, pentru a elimina eventuale acuze că ar vrea să influențeze ancheta, iar președintele Putin pentru a nu da pretexte adversarilor politici ai Casei Albe să vorbească despre o complicitate ruso-americană la vârf. E adevărat că liderul de la Kremlin a deplâns la un moment dat faptul că în democrația americană este posibil ca președintele ales în mod democratic să fie contestat cu atâta înverșunare. De observat că și acum, după dezamorsarea “anchetei ruse”, liderii de la Casă Albă și Kremlin întârzie să-și exprime punctul de vedere asupra perspectivelor relațiilor lor bilaterale. Dar un impact pozitiv în materie este de așteptat. Nu lipsesc nici prime reacții oficiale. La Moscova, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Consiliul Federației (camera superioară rusă), Konstantin Kosaciov, apreciază că “ există o oportunitate de a redefini o mulțime de lucruri în relațiile noastre”. Dar, adaugă el, “rămâne de văzut dacă Trump va îndrăzni să o facă”. În ce o privește, Rusia “este pregătită” pentru redefinirea raporturilor bilaterale cu SUA, a asigurat parlamentarul rus. Dar mingea se află deocamdată în terenul american, a ținut să puncteze și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.