Piața petrolului. Planurile Statelor Unite. Comentariul RIA Novosti

Ministerul american al energiei intenționează o vânzare masivă de petrol din rezervele strategice de stat, scrie, în comentariul său, agenția RIA Novosti. Pe piață vor fi aruncate șase milioane de barili din trei depozite situate în statele Texas și Louisiana. Ce înseamna asta pentru piața petrolului?

Cererile pentru achiziția de petrol din rezerva strategică a Statelor Unite se pot depune până pe 13 martie, livrările urmând să demareze la 1 mai. Data nu a fost aleasă întâmplător – la începutul lunii mai expiră termenul de relaxare temporară a sancțiunilor împotriva Iranului. Conform datelor serviciului de monitorizare a deplasării tancurilor petroliere Refinitiv Eikon, volumul mediu zilnic al livrărilor de petrol iranian a fost, în luna ianuarie, de 1,1 milioane de barili, iar în februarie de 1,3 milioane. Dispariția de pe piață a unei asemenea cantități de țiței va conduce inevitabil la o scumpire a aurului negru.

Or, președintele Statelor Unite, Donald Trump, este un opozant al prețurilor ridicate la petrol, iar scoaterea pe piață a țițeiului american are menirea evidentă de a preveni o evoluție necontrolată a pieței. Însă problema este că, după 1 mai, exportul iranian de petrol ar putea să nu scadă, iar motivul este însăși politica Washingtonului. Astfel, săptămâna trecută, Trump a anunțat că intenționează să anuleze regimul fiscal aplicat în comerțul cu Turcia și India, prevăzut în cadrul sistemului generalizat de preferințe al SUA.

Trump a explicat că, de 45 de ani de când Turcia beneficiază de facilități fiscale, economia țării și veniturile populației au crescut, nivelul sărăciei a scăzut, iar exportul s-a diversificat. Șeful statului ar putea priva India de scutiri de taxe și impozite, ca pedeapsă pentru că firmelor americane nu le-a fost asigurat un ”acces egal și acceptabil la piața internă”.

Experții sunt convinși însă că, în realitate, Washingtonul vrea să pedepsească Ankara și New Delhi pentru prietenia cu Rusia. Printre altele, pentru achiziția de armament modern și pentru planurile de a renunța la dolar în decontările reciproce. Oricum, India și Turcia au și mai puține motive pentru a asculta punctul de vedere al Statelor Unite și de a reduce comerțul cu Iranul. În problema iraniană, Trump nu poate exercita presiuni asupra Beijingului: pe fondul negocierilor comerciale prelungite și al conflictului legat de Huawei, acest lucru nu îi este la îndemână.

La rândul ei, Uniunea Europeană i-a avertizat de mult pe americani că nu susține sancțiunile împotriva Teheranului. La Bruxelles a fost pus la punct un mecanism special, nesubordonat Washingtonului, de relații comerciale cu Iranul, INSTEX. Într-o primă etapă, el trebuie să furnizeze regimului de la Teheran medicamente, aparatură medicală și produse agroalimentare în schimbul petrolului. Prin urmare, chiar dacă în mai exporturile de petrol iranian se vor reduce, această scădere nu va fi semnificativă. Ceea ce înseamnă că, după ce țițeiul american va ajunge pe piață, se va crea o supra-oferă, iar prețurile vor coborî. Experții estimează că de la nivelul actual de 65-67 de dolari/baril, prețurile ar putea reveni la valorile din decembrie, de circa 50 de dolari/baril.

Scenariul va fi, fără îndoială, dezbătut la reuniunea ministerială a OPEC+, programată pentru 17-18 aprilie. Până atunci, toți participanții la acest cadru de colaborare vor analiza situația și vor formula propuneri. Este posibil să se meargă pe o nouă reducere a cotelor de producție. În opinia specialiștilor, Arabia Saudită vrea să ridice cotațiile la 80 de dolari/baril – este prețul de care are nevoie regatul petrolier pentru un buget de stat stabil.