Aleksei Pușkov: Lumea nu se reduce la UE și NATO

Interviu acordat cotidianului ”Rossiiskaia Gazeta” de președintele Comisiei parlamentare pentru politică informațională, Aleksei Pușkov.

– Se spune că scenariul posibilei retrageri a Rusie din Consiliul Europei se prelucrează acum la nivel interdepartamental. Care ar putea fi consecințele ieșirii pentru noi și pentru Consiliul Europei?

Aleksei Pușkov: Situația este deosebit de complexă. Deocamdată, nu există semnele unei eventuale soluții pentru situația creată. În Consiliul Europei sunt o serie de state care nu ar dori ca Rusia să se retragă din această structură. Finlanda, care prezidează, în acest moment, Consiliul, depune eforturi pentru a găsi o formulă care să evite o astfel de retragere. Se știe că noi nu suntem pregătiți să rămânem în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și să plătim contribuțiile dacă nu vor fi restabilite drepturile noastre: dreptul de a participa la vot, de a avea reprezentanți în conducerile organelor APCE și dreptul de a participa la misiunile ei de observare.
Până acum, majoritatea din Adunarea Parlamentară a votat în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În același timp, la nivelul Secretariatului General al Consiliului Europei, dar și al conducerii mai multor țări membre există o stare de neliniște. Pentru că, dacă Rusia pleacă, se produc două lucruri. În primul rând, Consiliul pierde 33 de milioane de euro, contribuția noastră anuală. CE s-a văzut deja nevoită să reducă o serie de salarii, să renunțe la serviciilor unor angajați. Mai în glumă, noi spunem că instituția trebuie să facă economie la hârtie igienică și femei de serviciu. Amintesc că anul trecut, Turcia s-a retras dintre marii plătitori ai CE, deși s-a străduit mult să dobândească acest statut, care presupune o creștere a puterii de influență în organizație. După care APCE a început să critice în mod regulat Turcia pentru încălcarea drepturilor omului, să iasă cu declarații la adresa conducerii ei, iar autoritățile turce au ajuns la concluzia că pentru așa ceva nu merită să plătească. Și au ieșit din grupul marilor plătitori.

Și doi: pe lângă ucraineni, baltici, polonezi, suedezi și de deputații din Georgia, în APCE mai sunt și oameni raționali, care înțeleg: în cazul ieșirii Rusiei din Consiliul Europei, această organizație va pierde mult. CE contează pentru Europa ca structură care răspândește valorile și abordările europene în alte țări. Dacă plecăm, toată retorica APCE, rezoluțiile vor înceta să mai aibă pentru noi vreo importanță. Membrii CE vor pierde pârghiile de acțiune asupra politicii noastre, posibilitatea de a interacționa cu noi pe această platformă.

În plus, dacă o țară precum Rusia iese din Consiliul Europei, el devine doar Consiliul unei părți a Europei. Cu ce se va ocupa în cazul ăsta? De alegerile din Moldova? De problemele din Bosnia și Herțegovina? Sau de relațiile reciproce dintre Macedonia și Grecia? Cu tot respectul pentru aceste state, dar sunt probleme personale sau regionale, pe care CE încearcă să se reglementeze prin misiuni de observare, recomandări, rezoluții. Dar fără Rusia, Consiliul Europei va ieși din marea politică. Deci, CE va avea mai mult de pierdut. Va deveni o organizație care, practic, va fi o dublură a Uniunii Europene și a Parlamentului European, ceea ce nu este prea interesant.

– Cât de posibil este acest scenariu?

Aleksei Pușkov: Acum se caută o formulă care să permită ca, până în iulie, Adunarea Parlamentară să renunțe la sancțiuni. Problema este că prin statutul organizației se garantează egalitate pentru toți participanții. Iar regulamentul Adunării Parlamentare permite sancțiuni împotriva lor. Astfel, se poate spune că membrii Consiliului pun regulamentul APCE mai presus de statutul organizației. Noi nu putem permite așa ceva și propunem Consiliului să rezolve situația: să priveze Adunarea Parlamentară de dreptul de a adopta sancțiuni. Ne putem întoarce în APCE și criza va fi depășită dacă vor fi restabilite toate drepturile pentru noi. Dar șansele sunt, astăzi, mici, după părerea mea.

– În mesajul său către Adunarea Federală, Vladimir Putin a declarat: ”Suntem gata de dialog, dar nu vom bate la uși închise”. Ce uși sunt astăzi închise fără speranță și care sunt deschise pentru noi?

Alekei Pușkov: După părerea mea, noi nu trebuie să batem nicăieri, dar trebuie văzut ce posibilități ne rămân. În primul rând sunt oportunitățile relațiilor bilaterale. Nu întâmplător, la Conferința de Securitate de la Munchen s-au auzit apeluri de unitate împotriva Rusiei, care ar dezbina NATO. Ce au avut ei, de fapt, în vedere? Faptul că, în pofida actualei crize politice, Rusia păstrează relații bune cu o serie de țări ale NATO. Cu Ungaria, spre exemplu, cu Italia, Grecia, Spania, Slovenia. Președintele Franței este ocupat, în prezent, aproape în totalitate, cu treburile interne, dar cu Franța întreținem un dialog permanent la nivel înalt. Avem relații deosebite cu Turcia.

Dar la Bruxelles toate astea sunt răstălmăcite, ca și cum Rusia ar încerca să dezbine NATO, deși, în realitate, asta nu indică decât faptul că diferite țări ale Alianței au interese diferite. Să spunem polonezii. Ei consideră că este în interesul lor incitarea ostilității în privința Rusiei, dar ungurii și slovacii nu sunt interesați de așa ceva. Sunt țări neutre, deși, desigur, sunt parte a comunității occidentale, pentru că fac parte din UE. Și Austria și Finlanda reprezintă lumea occidentală, dar cu toate acestea, atât cancelarul austriac, cât și președintele finlandez se pronunță pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia și joacă un rol reținut.

În sfârșit, sunt marile proiecte, atât de avantajoase contractorilor noștri, încât nu vor să renunțe la ele. Este ceea ce, de fapt, a spus cancelarul german, Angela Merkel, în discursul ei la Munchen. ”Nord Stream” răspunde intereselor Germaniei, dar și intereselor Europei în ansamblul ei, de aceea trebuie să fie dat în exploatare. Apropiate sunt pozițiile Rusiei și ale marilor state UE în așa numitul tratat nuclear iranian. Este numai una dintre chestiunile unde putem conlucra cu Germania și Franța.

– Reiese că noi promovăm o politică responsabilă, iar restul trăiesc într-un fel de confuzie mondială când susțin că ei oricum vor fi de partea Statelor Unite și a aliaților occidentali. De ce această politică responsabilă nu este susținută în lume, de ce pentru ea nu se votează la Consiliul de Securitate al ONU sau la OSCE?

Aleksei Pușkov: Nu sunt de acord. Haideți să nu reducem totul la țările UE și NATO, care nu sunt decât 35-36 de state. Lumea este cu mult mai largă. Reacția neadecvată la acțiunile Rusiei izvorăște din lumea occidentală. În această zonă nu poate fi inclusă nici China, nici India, nici Orientul arab, nici Republica Sud-Africană, nici Brazilia, nici Mexic. De ce Serghei Lavrov (ministrul rus al afacerilor externe), cu ironie declară că și-ar dori să încerce un pic de izolare, pentru că a obosit? Pentru că el are numeroase întrevederi cu reprezentanții acelor state care nu intră în lumea occidentală. Deseori privim lumea prin prisma Occidentului. China, spre exemplu, votează împreună cu noi în Consiliul de Securitate al ONU: din ultimele 100 de votări, 98 au fost comune cu noi. De aceea, aș spune așa: lumea neoccidentală are altă părere despre Rusia decât cea occidentală. Dar noii lideri ai lumii în curs de dezvoltare nu s-au maturizat încă până la nivelul care să le permită să se manifeste independent.

În plus, în mare parte, Occidentul controlează nu doar finanțele mondiale, dar și fluxurile mondiale informaționale. Mergi, să zicem, în Cipru. Pe cine citează principalele mass-media locale? Citează Reuters, AFP, Associated Press, CNN. Sau pe cine citează presa indiană? Când este vorba despre poziția noastră oficială, ea poate cita TASS sau RIA Novosti. Dar, în general, în articolele de analiză și comentarii, în reportajele de televiziune, sunt citate agențiile, posturile de televiziune și ziarele occidentale.

Monopolul informațional al Occidentului a fost pus la încercare de postul TV Russia Today (RT), care emite în câteva limbi, și, într-o măsură mai mică, de chinezi, care au două televiziuni în limba engleză. În același timp, ați văzut reacția la încălcarea acestui monopol! Suntem acuzați de război mediatic, de amestec în treburile interne. Mai au puțin și ne acuză că ne-am afla în spatele Brexit-ului și a ”vestelor galbene” din Franța… În Occident se creează structuri speciale, sunt alocate bugete pentru lupta cu ”propaganda rusă”, adică cu informația rusă.