Rusia și Republica Moldova în 2019

Fostul spațiu sovietic constituie o sursă de probleme permanente pentru Rusia. În 2018 au fost Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Cu fiecare dintre aceste țări, Kremlinul are conflicte, mai mult sau mai puțin grave. În 2019, relațiile cu aceste țări vor genera noi probleme, crede cotidianul Kommersant. Ce se va întâmpla în relațiile cu Chișinăul?

Pentru Republica Moldova, anul 2018 a fost preelectoral. În 24 februarie vor avea loc alegeri pentru un nou Parlament. Într-o țară unde populația este împărțită între cei care simpatizează cu Moscova și cei care vor ”în Europa”, orice alegeri din ultimii ani s-au înscris într-un scenariu simplu. Partidele care se definesc drept proeuropene catalogau votul drept bătălia decisivă a Occidentului luminos cu negura din Est. Cam la fel procedau și partidele pro-ruse. Dar dacă dinspre Rusia vine o adiere de înțelepciune și rațiune, spun acestea, dinspre Bruxelles și Washington vin furtuni dușmănoase, care aduc dezbinare, cosmopolitism și homosexualitate.

Primul scenariu este promovat de Partidul Democrat, la guvernare, în frunte cu extrem de impopularul oligarh Vladimir Plahotniuk. În fiecare campanie electorală, democrații anunță deschiderea sezonului de vânătoare împotriva ”agenților Kremlinului”. Pentru a demonstra că ”măna Rusiei” intervine sunt suficiente critici la adresa Partidului Democrat sau a domnului Plahotniuk.

După al doilea scenariu lucrează Partidul Socialiștilor și șeful lor, președintele Moldovei, Igor Dodon.
Având în vedere că Moldova este republică parlamentară, puterea este obținută de cei care vor controla Parlamentul, care numără 101 deputați. Prin urmare, este nevoie de peste 50 de mandate.

Acum, o asemenea majoritate este deținută de Vladimir Plohotiniuk. El conduce, practic, țara începând din 2015. Dușmanii lui sunt fie în închisoare sau anchetați, fie au fugit. Păstrarea puterii este, pentru el, o chestiune de securitate fizică. De aceea, încă din 2017, oligarhul a modificat sistemul electoral, de la proporțional la mixt: astfel, a apărut posibilitatea de a-și plasa mai mulți oameni în Parlament în calitate de deputați independenți, scrie Kommersant.

Vladimir Plahotniuk are, de asemenea, subordonate toate instituțiile statului: Biroul Central Electoral, structurile de forță și instanțele de judecată, inclusiv Curtea Constituțională. Aceasta din urmă are o importanță deosebită: dacă în 24 februarie ceva nu va merge cum trebuie, Curtea ar putea să nu valideze rezultatul alegerilor. Schema cu anularea scrutinului a fost deja prelucrată în vara anului trecut. În iulie, alegerile pentru Primăria Chișinăului au fost câștigate de principalul critic al oligarhului, Andrei Năstase, dar tribunalul orășenesc a anulat rezultatele.

Igor Dodon și Partidul Socialiștilor vând alegătorilor relații deosebite cu Kremlinul. Moscova îl susține, într-adevăr, pe Dodon. Rezultatul întâlnirii lui din noiembrie cu Vladimir Putin a fost înțelegerea că, începând din 1 ianuarie 2019, Rusia va suspenda pentru șase luni toate taxele pentru fructele, legumele și vinurile moldovenești. Și că, în aceeași zi, va fi declarată amnistie pentru migranții moldoveni care, din cauza încălcării legislației respective, nu au avut voie să intre pe teritoriul Rusiei. Speakerul Parlamentului de la Chișinău, democratul Andrian Candu, a calificat aceste măsuri drept amestec al Kremlinului în alegeri.

Victoria partidului lui Igor Dodon ar putea întări influența Rusiei în republică. În această situație, ar putea fi relansat procesul de reglementare a situației din Transnistria și, cu participarea Uniunii Europene și a Statelor Unite, Transnistria ar putea reveni în granițele țării cu statut special pentru nerecunoscuta republică.

Desigur că, ținând cont de influența lui Vladimir Plahotniuk, există eventualitatea ca Dodon să nu obțină majoritatea necesară pentru a deține puterea deplină. Ceea ce înseamnă că Dodon și Plahotniuk vor trebui să împartă această putere.