Britanicii s-au speriat de umorul rus

Arma Rusiei s-a dovedit, din nou, mai puternică decât cea britanică. De această dată, victoria a fost repurtată pe tărâmul umorului, pe care, în opinia presei din Regatul Unit, Rusia l-a militarizat, scrie RIA Novosti.

Venirea Anului Nou este mereu un moment pentru bilanțuri. Ceea ce se și întâmplă acum. Se calculează de câte ori Trump și Macron s-au atins unul pe celălalt, câți pantofi a schimbat Theresa May pe durata negocierilor legate de Brexit, câte paharele le-a tras Jean-Claude Juncker.

Dar trebuie să fim serioși. Dacă cineva ne va suspecta că glumim pe această temă, iarăși vom fi acuzați. Ce-au descoperit britanicii, mai nou, că Rusia agresivă chiar și umorul l-a transformat în armă.

BBC scrie că în ultimii ani de viață ai Uniunii Sovietice, rușii foloseau umorul pentru a fugi de realitatea sumbră. Poate că Cehov și Zoșcenko au știut dinainte și s-au pregătit. Iar britanicii au catalogat show-ul de televiziune ”Kuklî” (păpușile”), difuzat în anii 1990 un exemplu grăitor în acest sens. Acolo politicienii erau prezentați de copiile lor de cauciuc.

Dar după aceea, scrie mai departe BBC, a venit Putin și a stricat totul – glumele au devenit incorecte. În opinia lor, același KVN (Clubul celor veseli și ingenioși -n.r.) îl prezintă bine pe președintele rus, iar pe toți ceilalți în mod cinstit. Iar pagina de Twitter a ambasadei ruse din Marea Britanie, unde se fac și acolo glume, este ceva care iese din granițele binelui și al răului. S-a scris doar pe această pagină că în timp ce nu sunt dovezi în cazul Scripal trebuie invitat  Poirot pentru anchetă.

Dar cum se putea altfel răspunde? Noi am crezut că May a glumit, la rândul ei – nu poți lua de bună întreaga această poveste absurdă despre Skripal. Dacă, în opinia britanicilor, noi, rușii, fugim de viața grea cu ajutorul glumelor, imaginați-vă ce greu trebuie să le fie celor din patria lui Benny Hill, a domnului Bean, a lui Jeeves și Worcester, a tuturor celor care se mândresc cum pot cu simțul lor al umorului. Chiar dacă pentru mulți el este, în cel mai bun caz, de neînțeles și, în cel mai rău caz, deosebit de pervers. Uneori, acest umor fin este atât de fin, încât nu îl observă toți. Poate de aceea ei nu îl pot folosi ca armă?, se întreabă autorul materialului din RIA Novosti.

Dar noi putem. Și, cum se pare, cu destul de mult succes. Poate inventați și pentru asta niște sancțiuni. Să interzici KVN în Marea Britanie, să ceri explicații de la umoristul Petrosian, să încerci să fii mai glumeț decât Elena Vorobei. Hai, încercați, doar și voi îi aveți pe Shakespeare, Jerome și Shaw. Haideți, dacă și voi și noi avem această armă, să luptăm cu ajutorul ei – pe scenă, în ziare, pe YouTube. Fie ca toate războaiele de anul acesta să fie așa.