Președintele Putin e mai sigur pe el ca oricând

Corneliu VLAD

Conferința de presă anuală a președintelui Vladimir Putin, ajunsă la a 14-a “ediție”, a devenit unul dintre evenimentele mediatice previzibile cele mai așteptate ale sfârșitului de an. Urmărită și comentată cu mare atenție și interes, ea nu a fost însă concepută nici la manieră spectaculoasă ori de senzație, nici ca o sursă de revelații, nici ca operațiune de “promotion”. Nu-și propune să ofere titluri de pagină întâi, deși vrând-nevrând face (și) acest serviciu presei, publicului larg și celui “specializat” sau direct interesat. Este, de fapt, o “reuniune de lucru”. Cine încearcă să o dea pe senzationalism este readus, prin prestația prezidențială pe terenul normalității.

Cum s-a întâmplat și de această dată. Unei ziariste de la “Wall Street Journal” care a pus întrebarea, cam insolentă, “Vreți să conduceți lumea”?, liderul de la Kremlin i-a răspuns calm și apelând la cifre. “Știți foarte bine că Statele Unite cheltuiesc peste 700 miliarde de dolari pe an pentru apărare. Bugetul statelor NATO este de 600 miliarde. Noi suntem pe 46. Credeți că noi vrem să conducem lumea”?”. Și a pus punct cu un comentariu lămuritor: “Pentru ca într-un bloc să existe coeziune, să zicem de exemplu țările din NATO, trebuie să existe o amenințare externă. Dacă nu, această coeziune nu se menține”. De aici, și “rusofobia”. Președintele a revenit totuși ulterior pe subiect pentru a atrage atenția asupra consecințelor intenției SUA de a se retrage din Tratatul privind rachetele nucleare intermediare: “Asistăm în prezent la o prăbușire a sistemului internațional de control al armelor nucleare”. El a avertizat asupra pericolului pe care îl prezintă o tendința globală de “subestimare” a amenințării cu un război atomic, “care ar putea conduce la distrugerea civilizației în ansamblul ei și poate chiar a planetei noastre”. Iată cum se revine, din păcate, din nou în retorica politicii internaționale la unul dintre ultimele laitmotive ale discursului războiului rece, la pericolul cataclismului nuclear, care părea să se eclipseze din recuzita dialogului dintre superputeri.

Relațiile cu SUA au beneficiat de un spațiu larg în discuție, iar președintele Putin le-a tratat precaut, prudent și nuanțat. Poziție întru totul explicabilă, căci omologul sau american Donald Trump se află confruntat cu un atac dezlănțuit din partea forțelor interne care-l contesta în toate felurile, reproșându-i în mod deosebit poziționarea față de Moscova. “Compoziția Congresului american se schimbă; sunt așadar de așteptat noi atacuri împotriva președintelui. Nu știu dacă va putea avea loc un dialog direct.” În context, președintele rus a remarcat că “în lumea anglo-saxonă se produc o serie de zguduiri tectonice. Donald Trump a câștigat, dar unii nu vor să recunoască această victorie; este o lipsa de respect față de alegătorii americani. Ei fac totul pentru a-l delegitima pe președintele în exercițiu. (Aceeași ignorare a votului popular pentru Brexit se manifestă și în Marea Britanie, a adăugat președintele.) “Este această democrație? Care e sensul democrației directe?”.- a punctat liderul de la Kremlin. De aici, impactul negativ pe relațiile cu Rusia. “Suntem percepuți ca un rival. (…) Obiectivul este simplu: frânarea dezvoltării Rusiei, văzută ca un posibil concurent”.

În fața celor peste 1700 de ziariști ruși și străini prezenți la conferință de presă, președintele Putin s-a referit, în multe din răspunsurile la cele 68 de întrebări puse de către 53 de ziariști, și la problemele interne, în principal economice, ale Rusiei. Un cap de afiș a fost afirmația președintelui că Federația Rusă va trebui să se integreze rapid în rândul primelor cinci puteri economice mondiale. El a reamintit că Rusia, clasată acum, de către Banca Mondială, a 12-a economie a lumii, a avut o creștere de 1,7 la sută în ultimele zece luni și se prevede o creștere de 1,8 la sută pe anul 2018, dar și o creștere “minoră” a veniturilor reale, după “o lungă pauză”.

Semnificativ este că, potrivit Institutului de sondare a opiniei publice Levada , în noiembrie, 66 la sută dintre ruși aprobă acțiunea șefului statului, iar proporția populației care dorește ameliorarea relațiilor cu Occidentul a crescut într-un an de la 14 la 36 la sută. În același timp, însă, numărul celor intervievați care se arată “preocupați” de sancțiunile aplicate Rusiei a crescut de la 7 la 20 la sută. A scăzut, potrivit sondajelor, și popularitatea președintelui față de aceea din momentul realegerii sale ca șef al statului, în luna martie, dar actuala sa audiență populară “ar face și acum mulți invidioși în rândul omologilor săi occidentali”, cum remarcă ziarul francez “Le Monde”. Ceea ce face că un alt cotidian francez, “La Croix”, să dea ca titlu afirmația sintetizatoare “Vladimir Putin, mai sigur pe el ca niciodată!”.

În cele 3 ore și 43 de minute, cât a fost supus bombardamentului de întrebări ale presei, șeful statului rus s-a arătat la fel de încrezător în acțiunea și proiectele sale, dar mai ales în viitorul Rusiei, ca în întregul răstimp de când se află, din anul 2000, în fruntea țării, ca premier sau președinte.