Cap de pod antirus: ce dorește Vestul de la Balcani

Lidia Misnik, Gazeta.ru

Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de crearea unui „cap de pod împotriva Rusiei” în Balcani.

Vestul intenționează să transforme Balcanii într-o bază de atac anti-rusească, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Potrivit acestuia, țările din regiune sunt foarte insistent solicitate să facă o alegere cu cine să coopereze: ori cu Moscova, ori cu Washingtonul și Bruxelles-ul.

Lavrov a explicat publicației sârbești ”Serbski Telegraf” că, după încheierea războiului rece, Rusia a cerut partenerilor occidentali să colaboreze pentru a crea o arhitectură a securității egale și indivizibile în regiunea euroatlantică, dar invitația a fost respinsă.

În schimb, a menționat diplomatul, statele occidentale încearcă să-și extindă spațiul geopolitic controlat și creează noi frontiere în Europa. În sprijinul cuvintelor sale, Lavrov a reamintit de evenimentele din Iugoslavia în 1999, când Occidentul, încălcând dreptul internațional, a bombardat țara, și apoi, în încercarea sa de a justifica agresiunea, a recunoscut independența Kosovo.

După aceasta, a subliniat șeful Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a urmat antrenarea Ucrainei în lupte interne sângeroase. Puciul de la Kiev din 2014, potrivit lui Lavrov, a fost organizat ca parte a liniei politice anti-rusești a Occidentului. Diplomatul este sigur: lecțiile ucrainene nu au fost învățate, iar acum Occidentul se uită din nou la Peninsula Balcanică.

„Știm că Belgradul este supus unei presiuni serioase pentru a-l forța să restrângă o cooperare reciproc avantajoasă cu țara noastră. Frații sârbi se opun cu încredere acestei presiuni”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Iuri Kniazev, cercetător-șef al Institutului de Cercetări Economice și Politice Internaționale al Academiei Ruse de Științe, asupra statelor din Balcanii de Vest formate după prăbușirea Federației Iugoslave, precum și asupra Albaniei, se exercită acum o presiune fără precedent.

„Ideea este că toate aceste state sunt candidate la aderarea la Uniunea Europeană și, în cele din urmă, vor fi acceptate în această organizație. În acest sens, a explicat Kniazev, „ostatecii situației ” sunt țări precum Macedonia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina.

În ceea ce privește Republica Srpska, ea, potrivit expertului, se află într-o situație cea mai proastă, pentru că, simțindu-se inconfortabil, își exprimă în mod constant dorința de a ieși din Bosnia și Herțegovina și a se alătura Serbiei. El notează că republica se află sub un anumit control al comunității internaționale, ONU, și tocmai aceasta o salvează de ciocnirile majore înarmate.

Kniazev a făcut referire și la însăși Serbia ca un stat ”problema”, care este ruptă între dorința de a intra în UE împreună cu „familia comună a popoarelor din Balcanii de Vest” și păstrarea autonomiei.

„Serbia este ambivalentă în legătură cu aceste probleme. În Belgrad, nu sunt uitate bombardamentele NATO și nu este recunoscută separarea forțată a Kosovo și Metohia de țară. Serbia nu ar dori să adere la NATO, ar dori doar să adere la UE. Dar acestea fac parte dintr-un „pachet” și este puțin probabil că pentru Belgradul se va face o excepție”, a spus cercetătorul.

Kniazev este convins că astăzi Serbia manifestă independență în multe probleme, iar cele mai dureroase dintre ele sunt sancțiuni împotriva Rusiei, la care Belgradul nu s-a alăturat. Țara încearcă să mențină relațiile comerciale și economice normale cu Federația Rusă, înțelegând că, după aderarea oficială la UE, toate acestea se vor schimba. În același timp, pentru Serbia devine din ce în ce mai greu să se reziste la politicila ofensivă de anvergură a Occidentului.

„În presa occidentală, se spune multe că Rusia ia măsuri pentru a nu permite aderarea acestor țări la NATO. Dar viața merge înainte și Occidentul reușește să facă ceea ce vrea. Rusia, în cele din urmă, va fi obligată să recunoască faptul că acest proces nu este reversibil și independent de noi. Nu putem face nimic”, a deplâns expertul Institutului de Cercetări.

De altfel, există și alți factori care provoacă o deteriorare a relațiilor dintre Serbia și Alianța Nord-Atlantică. La sfârșitul lunii octombrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unui discurs la Belgrad, a declarat că Alianța a atacat Iugoslavia în 1999 pentru a „proteja populația civilă” și a-l răsturna pe președintele Slobodan Miloșevici.

După aceasta, Partidul Popular Sârb s-a opus creșterii în continuare a cooperării cu NATO.

Cuvintele secretarului general despre „bombardamentele pașnice” asupra Iugoslaviei din 1999 au fost percepute foarte negativ de sârbi, a subliniat Jovan Palalici. secretarul general al partidului și deputatul parlamentului de la Belgrad.

„În nici un caz nu se poate justifica agresiunea comisă contrar dreptului internațional și oricărei decizii a Consiliului de Securitate al ONU împotriva poporului”, a declarat Palalici într-un interviu acordat ziarului rus ”Parlamentskaia Gazeta”.

Deputatul a declarat că Serbia se află într-o poziție neutră, între Alianță și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB). Palalici a afirmat că Belgradul va intensifica cooperarea cu ODKB un nivel mai înalt. El a subliniat că Serbia nu va deveni niciodată membru al NATO, deoarece poporul sârb nu o va susține niciodată.

Foto: RIA Novosti