Iakov Kedmi: NATO este o organizație inutilă

Declarația răsunătoare a președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a propus ca Europa să se doteze cu o armată proprie pentru a se apăra de Statele Unite, China și Rusia l-a înfuriat pe președintele Donald Trump. Trump a amintit că în Primul și al Doilea Război Mondial, țara care a atacat Franța a fost Germania. ”La Paris au început să învețe germana înainte ca acolo să ajungă SUA. Plătiți pentru NATO sau nu!”, a scris Trump pe Twitter. Rossiiskaia Gazeta a dezbătut acest subiect, dar și altele cu Iakov Kedmi, politolog israelian, fost șef al serviciului special ”Nativ”.

– Va reuși Europa să apere măcar aspectele formale ale independenței sale – apărarea și politica externă?

– Europa nu este capabilă să asigure propria apărare nici astăzi, nici mâine, nici poimâine fără ajutorul Statelor Unite. Singură, Europa nu are nici o posibilitate de a determina ceva. Starea deplorabilă a armatei franceze și a celei germane, cândva serioasă, nu oferă premise pentru declarații optimiste că poate fi creată vreo armată europeană. O armat europeană unită fără arme nucleare nu ar însemna mare lucru. Doar Franța și Marea Britania dețin arme nucleare, dar acestea ar fi inutile în cazul unui conflict serios între Europa și Rusia. În timp ce, pentru a apăra Europa, Statelor Unite ar fi suficiente acorduri bilaterale: între SUA și Germania, între SUA și Marea Britanie, între SUA și Franța, între SUA și Polonia. La fel cum, în Orientul Mijlociu, să spunem, sunt în vigoare acordurile între America și Qatar, America și Bahrein. Ele au permis Pentagonului să desfășoare în aceste țări unele dintre cele mai mari baze militare.

– Consilierul președintelui SUA, John Bolton, a afirmat că SUA nu vor amplasa în Europa noi rachete după ieșirea Americii din tratatul cu Rusia privind rachetele cu rază medie și mai scurtă de acțiune.

– Europa se teme ca de foc de rachetele cu rază medie și mai scurtă de acțiune. De oricare. Toate rachetele astea sunt destinate teatrelor europene de operațiuni armate. Europa nu vrea câtuși de puțin ca teritoriile țărilor care o formează să devină teatrul de operațiuni armate. Europa nu are posibilități de a crea rapid rachete cu rază medie de acțiuni, capabile să concureze cu cele ruse. În politica sa de apărare, o astfel de apărare depinde total de americani.

– Care este viitorul NATO?

– NATO este o structură înființată într-o anumită perioadă și în anumite circumstanțe de anumite forțe. Astăzi, această organizație este total inutilă. Din punct de vedere militar, ea nu reprezintă nimic serios. Serios este, în acest caz, nu NATO, ci America, care se află în spatele Alianței. NATO este o structură birocratică, înființată, dar care acum lucrează pentru propria existență. Pentru a-și demonstra capacitatea de luptă, ea strigă despre amenințarea rusă și, din când în când, mai organizează niște manevre. Dar toate astea se întreprind pentru a păstra alianța și pentru a i se da bani. Cel mai bine lucrul acesta îl înțelege președintele SUA. El nu are nevoie de NATO. Documentele statutare și principiul responsabilității colective stipulat de ele constituie o amenințare la adresa intereselor SUA din cauza acțiunilor neadecvate ale unor politicieni europeni. Dar Statele Unite sunt o țară mult prea importantă pentru a-și pune în pericol interesele din cauza unui prinț mic și ambițios. NATO și americanii au învățat multe din povestea cu fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, care a declanșat războiul din Osetia de Sud.
SUA vor dori să intre în conflict cu Rusia din cauza cui? A Letoniei? Amintiți-vă ce s-a întâmplat în primele zile ale celui de-al Doilea război mondial. Și ce au spus liderii francezi în ziua a 11-a. Ei au spus că, din moment ce Polonia nu mai există, practic, nu are sens să pornească operațiuni militare împotriva Germaniei. Dacă cineva crede că din cauza Letoniei francezii sau americanii își vor trimite soldații la moarte, greșește. Sau nemții sunt gata să lupte pentru polonezii care îi ”iubesc și respectă înflăcărat” în ultimii 400 de ani?

– Ce se va întâmpla, după părerea dumneavoastră, în relațiile ruso-americani în viitorul apropiat? Merită să sperăm un progres în urma unei posibile întâlniri între Vladimir Putin și Donald Trump pe coridoarele summitului G20 din Argentina?

– Dacă privim rezultatele alegerilor intermediare din SUA, ele au stabilit următoarele. Prima. Aceste alegeri ca atare au fost un factor de frânare pentru orice inițiative din partea lui Trump în privința Rusiei, de teamă că acțiunile lui vor influența rezultate alegerile. Votul a trecut, ceea ce înseamnă că acest factor de reținere a unui dialog între Rusia și SUA a dispărut. Rezultatele alegerile nu au schimbat, practic, șansele liderului de la Casa Albă de a promova o politică externă sau alta. În același timp însă, indiferent de ceea ce va face Trump, el va fi criticat de partea Congresului aflată sub controlul democraților. Pentru că obiectivul principal al actualei componențe a Congresului este de a obține alte rezultate la alegerile prezidențiale, de peste doi ani. Toate speranțele adversarilor lui Trump vizând crearea unei situații politice care să conducă la impeachment au dispărut definitiv. În spatele lui Trump se află, totuși, partidul său republican, ca un tot unitar, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Faptul că Partidul republican a păstrat Senatul este numai meritul lui Trump, iar colegii lui de partid înțeleg acest lucru. Ei mai înțeleg foarte bine că la următoarele alegeri ai nu au altă alegere decât să îl susțină pe Trump. Situația care s-a creat astăzi în SUA îi permite lui Trump să ducă politica externă care îi place.

– Renunțarea la Tratatul privind rachetele cu rază medie și mai scurtă de acțiune face parte din strategia ”conflictuală” a lui Trump?

– Președintele SUA vrea să încheie acorduri noi, cele vechi nu îi mai convin. Chiar dacă noul acord îl va repeta, în mare parte, pe cel vechi, va fi acordul lui. Se vede asta după exemplul Iranului, cu care Casa Albă nu este împotrivă se încheie un acord nou.

– La modul general vorbind, credeți că se poate ajunge la vreo înțelegere cu Trump? Și unde sunt garanțiile că aceste înțelegeri nu vor fi anulate în viitor?

– Cred că Trump este mult mai capabil să ajungă la un acord decât predecesorul său, Barack Obama. Tentativa de a-i acorda o șansă lui Trump și a demara cu el alte negocieri este mereu pozitivă. În ce măsură va reuși, tratativele o vor demonstra. Scopul președintelui SUA este de aceea de a ajunge la înțelegere în cu totul alte condiții, care să răspundă intereselor americane. La fel și Rusia trebuie să își identifice interesele.

Înainte de orice, administrația americană și Trump se pronunță împotriva sistemelor globale și de idei, care obligă SUA la anumite acțiuni. Trump este în favoarea acordurilor bilaterale între America și alte state. El este fidel strategiei conform căreia SUA stabilesc acorduri cu fiecare în parte, tete-a-tete. Trump consideră inutile acordurile care ies din cadrul a două state. De aceea Trump, fără a spune lucrurilor pe nume, se pronunță împotriva UE, împotriva NATO. El nu vrea ca o Norvegie să decidă politica SUA. Norvegia poate determina politica SUA, după cum înțelege el, dar numai în baza unor acorduri bilaterale între SUA și Norvegia. Nu în baza unor documente multilaterale.