Hărțuirea sexuală: de ce tac femeile?

Cel puțin 20% dintre angajați s-au confruntat măcar o dată cu hărțuirea

Sindicatele, Centrul pentru Drepturile Sociale și de Muncă și oamenii de știință din cadrul Școlii Superioare de Economie, în urma unui studiu comun, au ajuns la concluzia că baza legislativă din Rusia „nu corespunde realităților” și „nu protejează victimele hărțuirii sexuale la locul de muncă”, scrie ziarul Kommersant.

Conform datelor prezentate de sindicate și oameni de știință, până la 30% dintre cetățeni depun mărturie despre existența problemei violenței de gen la locul de muncă. Experții consideră că aceste cifre sunt subevaluate din cauza incapacității angajaților de a se plânge de angajator.

Secretarul executiv al Confederației Muncii din Rusia, Irina Gorșkova, a declarat că, potrivit datelor furnizate de Confederație pentru 2018, între 20% și 30% dintre cetățeni indică problema hărțuirii la locul de muncă. În același timp, în opinia ei, practic nu există studii de caz reprezentative în ultimii ani.

Acest lucru este confirmat și de Dmitri Tolkaciov, analist la Școala Superioară de Economie, care se ocupă de politica anticorupție. Potrivit lui, în prezent, cercetarea nu poate fi exactă: „Proporția celor care nu sunt gata să spună că au fost supuși hărțuirii este prea mare”. Potrivit domnului Tolkaciov, apărarea reclamanților practic nu funcționează în Rusia: „Cum poți să te plângi de angajator dacă reclamația vine la biroul lui? Firește, este mai ușor să taci și să rezolvi problema altfel, de exemplu, să pleci din serviciu.” Cu toate acestea, potrivit sondajelor, din 59% dintre cetățenii care „au avut de a face cel puțin o dată cu hărțuire la locul de muncă”, doar 21% au plecat din serviciu.

Zoia Hotkina, angajat al Centrului pentru Studii de Gen din Moscova, consideră, de asemenea, că „autoritățile ruse de drept sunt extrem de reticente în a prelua cazurile de hărțuire sexuală“. Potrivit ei, „faptul că în legislația rusă, hărțuirea sexuală nu este specificată într-un capitol separat de crimă sau contravenție administrativă, ci este un concept complex; deocamdată, nimeni nu a reușit să câștige un proces privind constrângerea de a efectua acte de natură sexuală, deși astfel de încercări au fost făcute în mod repetat.”

Potrivit datelor laboratorului de politică anticorupție pe lângă Școala Superioră de Economie pentru anul 2018, bazate pe un sondaj de 241 de studenți din 12 universități din Rusia, 4% dintre studenți s-au confruntat cu sextortion – cazuri de corupție care „implică exploatare sexuală”. Ca și hărțuirea, „șantajul sexual”, spune domnul Tolkaciov, face parte din „violența sexuală și de gen”. „Șantajul sexual”, a spus el, include diverse tipuri de abuz de putere, „de la oficialii guvernamentali care eliberează permise în schimbul serviciilor sexuale și până la profesori și angajatori care oferă note bune și oportunități de carieră în schimbul sexului cu studenții și angajații“.

Potrivit specialiștilor de laborator, legislația actuală din Rusia este slab adaptată pentru a rezolva problema. Conform raportului laboratorului cu privire la „șantaj sexual“ ca o formă de corupție, legea ar trebui să specifice definirea conceptelor de „hărțuire“ și „abuz”. În plus, conform raportului, cercetătorii consideră că este necesar ca angajatorul să fie ”pedepsit pentru faptul că nu a răspuns în formă legală la plângerile subordonatului de actele de caracter sexual ilegale”.

În Rusia, subiectul hărțuirii a început să fie discutat activ în societate și mass-media în martie anul acesta, când șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat, Leonid Sluțki, a fost acuzat de hărțuire de trei jurnaliste. Cu toate acestea, Comisia  pentru Etică a Dumei nu a găsit „încălcări comportamentale” din partea domnului Sluțki. Decodarea înregistrărilor audio potrivit cărora deputatul i-a propus uneia dintre fete să devină amanta sa nu a fost luată în considerare de către membrii comisiei, sub motivul că „ei nu au nici o posibilitate să evalueze înregistrarea”.

Această decizie a provocat nemulțumirea din partea mass-media, care a relatat despre rechemarea jurnalistelor care au lucrat în Duma de Stat. Pe fondul scandalului, șeful adjunct al Comitetului pentru Probleme de Familie al Dumei de Stat, Oksana Pușkina, și-a anunțat intenția de a modifica proiectul de lege privind egalitatea de gen, elaborat de președintele Dumei, Viaceslav Volodin. Deputatul a spus că în Codul penal există articolul privind constrângerea la acțiuni de caracter sexual, însă, potrivit ei, norma, practic, nu funcționează. „De cele mai multe ori, femeile nu vorbesc în cazurile de hărțuire sexuală și, în cel mai bun caz, pleacă singure de la locul de muncă”, a menționat doamna Pușkina.