Hot News
Cine va lua locul Allei Pugaciova?
15/09
Banca Rusiei nu crede în minuni
16/09

Gorbaciov: „Butonul nuclear” nu poate fi folosit nici măcar simbolic

Pe lângă interese naţionale, corporatiste şi de altă natură, există şi „interesul comun al tuturor – acela de păstrare a omenirii”. Iată de ce, „securitatea reprezintă o datorie care trebuie rezolvată, înainte de toate, prin mijloace politice”. Despre asta scrie Mihail Gorbaciov în noua lui carte „Într-o lume schimbătoare”, scrie Kommersant.

Noua lui carte de gânduri şi amintiri, primul şi ultimul preşedinte al URSS a dedicat-o politicii externe din anii când a fost şef al statului, adică în perioada perestroikăi. Atunci, ideea „fără arme nucleare în secolul 21” a apărut din senin. Acea generaţie de lideri sovietici au trăit al doilea Război Mondial adolescenţi fiind, iar în timpul Crizei din Caraibe, când lumea s-a aflat în pragul unei catastrofe nucleare, erau deja oameni în toată firea. De aceea, ei au primit cu braţele deschise principiul „coexistenţei paşnice a două sisteme” care a înlocuit vechea directivă de confruntare între două tabere – socialistă şi capitalistă.

Gorbaciov scrie şi despre impresia lăsată de discursul preşedintelui american John Fitzgerald Kennedy din 10 iunie 1963. „Pacea este un proces, este o metodă de rezolvare a problemelor”, citează fostul preşedinte în cartea lui. Dar „convieţuirea paşnică” era susţinută de „paritatea forţelor armate”, inclusiv a arsenalului nuclear a două puteri – URSS şi SUA. Iar paritatea era susţinută de cursa înarmării. Un proces care nu a putut fi oprit de „slăbirea încordării internaţionale”, acceptată, se părea, de ambele tabere.

Când a venit la putere, Gorbaciov a înţeles că se impune altă politică externă în condiţiile în care posibilitatea unui război nuclear nu era exclusă, chiar dacă pentru toţi era evident că un astfel de război ar deveni ultimul pentru civilizaţie. El relatează cum s-a format echipa pentru noua misiune, despre oamenii care împărtăşeau aceeaşi părere, găsiţi printre savanţi, politicieni, diplomaţi şi chiar militari. Cât de greu le-a fost să facă primul pas şi să aducă SUA la negocieri din cauza neîncrederii reciproce, chiar dacă la prima întâlnire între patru ochi cu Ronald Reagan a devenit clar că şi preşedintele american „detestă” arma nucleară. Despre cum s-au înţeles în privinţa reducerii reciproce a arsenalelor nucleare.

Despre cum a căzut Zidul Berlinului. Cum s-a propus tuturor ţărilor „o nouă gândire”, care să pornească de la ideea că „lumea este interconectată, interdepedentă”. Şi că, „pe lângă interesele naţionale, corporatiste şi de altă natură, mai există un interes comun – acela de a păstra omenirea”. Şi cum s-a încheiat după toate astea războiul rece.

Dar „războiul rece nu a plecat, de fapt, nicăieri, el doar se schimbă, precum valurile care se rostogolesc mereu”, a spus Gorbaciov la prezentarea cărţii lui. Pentru că fostul preşedinte este îngrijorat atât de recentele „documente ale administraţiei Donald Trump”, care permit elaborarea de noi proiectile nucleare pentru „o utilizare mult mai flexibilă”, cât şi de declaraţia făcută de Vladimir Putin în ultimul său discurs adresat Adunării Federale, despre „crearea în Rusia a mai multor tipuri noi de arme”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2937255