Ce va face Putin cu noua lege a pensiilor
24/08Anna Șerbakova, lider cu un nou record mondial
24/08Ruşii vor mai multă grijă din partea statului
Majoritatea ruşilor sunt convinşi că statul trebuie să le asigure „un nivel decent de viaţă”. Dar puterea „trăieşte doar pentru interele ei”, cred, în acelaşi timp, o mare parte dintre participanţii la un sondaj realizat de centrul de analiză a opiniei publice, Centrul Levada.
Anual, Centrul Levada îi întreabă pe respondenţi cum ar trebui să arate relaţiile dintre stat şi cetăţenii lui. La chestionarul din iulie, 62% dintre persoanele intervievate au declarat că „statul trebuie să se îngrijească de cetăţenii lui, asigurându-le un nivel decent de viaţă”. 30% dintre participianţii la sondaj şi-au exprimat covingerea că statul „trebuie să stabilească aceleaşi reguli ale jocului pentru toţi şi să urmărească respectarea lor de către toţi”. Cei care sunt pentru o minimă implicare a statului „în viaţa şi activitatea economică a cetăţenilor lui” s-au dovedit în minoritate – doar 6%.
Pe de altă parte, 58% dintre cetăţenii care au răspuns întrebărilor Centrului Levada gândesc că, odată ajunşi la putere, „oamenii îşi pierd repede atenţia şi interesul faţă de popor”. Alte 28 de procente consideră că „elita trăieşte doar pentru interesele ei” şi numai 9% dintre ruşi susţin cu fermitate că „organele puterii noastre sunt populare, au aceleaşi interese ca şi restul cetăţenilor”.
„Nu avem încredere în autorităţi, dar mizăm pe stat pentru o viaţă demnă – este o contradicţie foarte stabilă, care vine din perioada paternalismului sovietic”, a explicat pentru cotidianul Kommersant, directorul centrului Levada, Lev Gudkov. „Este baza acordului social: puterea trebuie să ne asigure nouă o oarecare suficienţă în viaţă, iar noi ne vom purta corespunzător cu cerinţele ei”, apreciază analistul. Dar promisiunea de creştere a vârstei de pensionare înseamnă că „autorităţile au încălcat acordul, ceea ce generează o vie nemulţuire”, a continuat Gudkov.
Totuşi, deocamdată, această indignare nu va căpăta forma unor proteste deschise, pentru că „nu este încă foarte clar dacă proiectul de lege va fi adoptat, sub ce variantă, dacă îl va semna preşedintele”, apreciază sociologul.
Foto: Kommersant