Presa rusă despre România: Bucureştiul vrea ca arestările să continue

Tentativele de a îndulci pedepsele pentru corupţie au generat în România proteste la care au participat mii de oameni.

România a fost cuprinsă de un val de proteste, având ca obiectiv demisia guvernului, pentru a scăpa ţara de corupţie. Manifestaţiile au fost provocate de modificarea legilor justiţiei, la iniţiativa Partidului Social Democrat. Graţie amendamentelor adoptate, liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat pentru abuz în serviciu, poate ieşi în libertate cu doi ani mai devreme. Dragnea susţine că protestele din ţară sunt organizate de preşedintele de opoziţie Klaus Iohannis, care nu dispune de prerogative reale într-o republică parlamentară, dar care vrea să concentreze puterea în propriile mâini, scrie cotidianul Kommersant într-un amplu articol pe această temă.

Noul val de proteste a început vineri, când cel puţin 80.000 de oameni s-au adunat în Piaţa Victoriei din capitala România, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de acţiunile PSD. Mitingurile au continuat şi în zilele următoare, dar cu participare mai redusă. Demonstraţii similare au avut loc şi în alte mari oraşe ale ţării. Protestul de vineri s-a încheiat cu confruntări între poliţie şi manifestanţi.

Pretextul pentru proteste au fost modificările aduse de PSD la Codul penal, care îndulcesc substanţial legislaţia anticorupţie. Astfel de amendamente au fost iniţiate de partidul de guvernămând încă la începutul anului 2017, la scurt timp după instalarea la putere. La acea dată, guvernul a explicat că măsurile vor ajuta la decongestionarea închisorilor. Dar oamenii nu au crezut şi au demarat acţiuni de protest. Locuitorii României au considerat că iniţiativele legislative vin în sprijinul intereselor membrilor PSD, suspectaţi de corupţie.

Astfel, liderul partidului, Liviu Dragnea, după victoria din alegeri, pretindea la funcţia de premier, dar, în 2016, el a fost condamnat cu suspendare, motiv pentru care nu a putut deveni liderul ţării, notează Kommersant, precizând că iniţiativa legislativă a PSD i-ar fi putut oferi această şansă. Prin urmare, s-a decis amânarea modificărilor. Noua versiune a legilor justiţiei are, şi ea, un substrat politic: în iunie anul curent, Dragnea a fost condamnat la 3,5 ani închisoare pentru abuz în serviciu, infracţiune considerată corupţie.

Participanţii la proteste au scandat „Corupţia ucide!” şi „Demisia!”. Ei au mai cerut, de asemenea, dizolvarea parlamentului, organizarea de alegeri anticipate, o justiţie independentă şi un parlament unicameral, în locul celui actual, bicameral. În total, au fost înaintate peste 20 de revendicări, printre care dezvoltarea economiei, susţinerea agriculturii şi a IMM-urilor, reformarea sistemului fiscal. Liviu Dragnea spune însă că motivul real al protestelor nu rezidă în nemulţumirea faţă de autorităţi, ci în tentativele preşedintelui Klaus Iohannis de a da jos PSD-ul şi de a concentra puterea în mâinile sle.

În opinia experţilor români consultaţi de Kommersant, chiar dacă protestele au legătură cu lupta politică internă, oamenii ies în stradă nu în semn de susţinere a preşedintelui de opoziţie. Ei au obosit de actuala putere, pe care o consideră nelegitimă, dar „PSD nu are alternativă politică, iar oamenii nu au o ieşire din impasul creat”, explică politologul român Armand Goşu, docent al Universităţii Bucureşti. Protestele reprezintă o modalitate de a-şi exprima punctul de vedere, a adăugat, într-un dialog cu Kommersant, politologul Cristian Pârvulescu. „În 2016, PSD a obţinut 46% din voturi, la o participare de 39%. Oamenii care au votat pentru acest partid reprezintă numai 15% din populaţia României şi 18% din electorat. Asta nu e legitimitate. De aceea oamenii protestează cu atâta vehemenţă”, crede analistul. „Tocmai de aceea protestele sunt atât de importante pentru cei care nu şi-au format încă preferinţe politice clare. Anul viitor vom avea alegeri europarlamentare, după care vor veni cele prezidenţiale”.

Ultimele mitinguri au fost organizate de reprezentanţii diasporei româneşti din diferite ţări europene. De aceea, acţiunea s-a numit „Diaspora acasă”. Cei doi interlocutori ai cotidianului Kommersant subliniază, totodată, că protestele nu au un lider marcant, care să modifice sistemul politic.

„Instituţiile politice depind foarte mult de putere. În România e complicat să înfiinţezi partide noi. Prin intermediul televiziunii, autorităţile lansează critici la adresa noilor partide şi a noilor candidaţi. Câmpul politic a îngheţat”, spune Armand Goşu. O situaţie descrisă de expert ca o „degradare a puterii”, el ilustrându-şi ideea cu un exemplu edificator: „Recent, premierul României a efectuat o vizită în Macedonia, iar la conferinţa de presă a declarat că este încântată să fie la Pristina. Dar Pristina este în Kosovo”. „Pentru demisie, trebuie protestat mai activ, în caz contrar guvernul va rămâne la putere”, a concluziat analistul.

Foto: RT/Reuters